Margareta Paslaru invitata la Festivalul Maria Tanase in 1971, 2009

Intalnirea cu Maria Tănase a avut loc in 1962 in cadrul repetitiilor cu spectacolul “Opera de trei parale” de Bertold Brecht, regizat de Liviu Ciulei la Teatrul L.S. Bulandra. Si dansa a fost aleasa in distributie, impreuna cu Toma Caragiu

Discretia, modestia si disciplina atat pe scena, cat si in cabina  aveau darul de a-mi disipa cumva, temerile debutului actoricesc, la cei 19 ani ai mei. Prin oglinda din cabina o observam pe Maria. Avea parul grizonat, ondulat natural, ceea ce adauga la infatisarea distinsa. Statura medie, armonioasa, era dominata de privirea expresiva. Imi  tineam rasuflarea cand o ascultam lucrand asupra unor replici: 
"Bagati-va  sabiile in teaca, caci de nu, veti vedea voi cine-i Jeny Spelunca"
.
 Profunzimea glasului patrundea, iar atitudinea necesara convingea. 
.
Într-o zi, mi-a urmărit repetiţia din culise, în timp ce interpretam 'songurile' în stil „brechtian“ mai mult vorbit decât cântat, aşa cum cerea autorul şi cum dorea Liviu Ciulei. La pauză, Maria mi s-a adresat  în stilul ei, unic:

— Ascultă, fă… Tu trebuie să cânţi muzică populară. Ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrână… ”
.
Apoi, m-a invitat la dansa acasa, in strada Popa Nan. A deschis un cufar, parea fermecat, precum in povesti, incarcat  cu broderii, costume rare. La lumina candelei se ruga Minodora Nemes, tanara pe care dorea sa o adopte
..

Am urmat acel sfat dupa ce Maria s-a prapadit in 1963. De atunci, cantecele populare din diferite zone, au incheiat toate recitalurile mele de muzica usoara in tara si peste hotare. A avut fler Maria...
. 

Paul Urmuzescu - CD " Margareta forever " 2006 - Parerea mea este ca ce a reprezentat Maria Tanase pentru muzica populara, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica usoara si va ramane inscrisa in istoria marilor artisti. 

FACLA Tel Aviv 1977: "In "Blestemul " vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase." 

.

Foto: Margareta Paslaru pe scena Festivalului Maria Tanase, Craiova 1971

W

Margareta Paslaru a fost invitata emisiunii 'Antena Satelor' gazduita de Arabella Ionescu

Margareta Paslaru, a fost invitata la emisiunea Antena Satelor Radio Romania Actualitati.
Artista a povestit Arabellei Ionescu despre intalnirea cu Maria Tanase, cea care in 1962 a indemnat-o sa cante si muzica populara 
Din bogatul repertoriu, artista a ales si "FARAMITA" o compozitie proprie in stil lautaresc, muzica si text. Este un tribut adus regretatului  acordeonist Faramita Lambru. Acompaniament, Paul Gheorghe. Piesa figureaza pe noul album de autor 'Providenta'

          Citate din presa vremii - muzica populara

New York - Knitting Factory -January 1999: Romanian Sensation Margareta Paslaru to performe with Matt Darriau's Paradox Trio, Tuesday, January 26, Old Office, 8 & 9:30pm

 MORNING STAR, London, 1974: "Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."

INFORMATIA BUCURESTIULUI – Eugen Comaranescu 13.08.1974: "Nu putem trece peste faptul ca, la reusita spectacolului a contribuit substantial micro recitalul (tot folcloric, fireste ) al Margaretei Paslaru, despre care ziarul londonez "Morning Star", din 18 iulie scria: "…canta cu o voce voluptoasa, asemanatoare celei a Marlenei Dietrich."

EVENING NEWS - LONDON, 1974: "And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy."

SOUTH LONDON ADVERTISER 1974: "Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall": "…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and manner." (John Percival )

Jydske Tidende - Stockholm - 1972: "Margareta Paslaru a interpretat cu deosebit simt al umorului si cu o mimica sugestiva cantecele populare romanesti".

GLASUL POPORULUI nr. 34 (1196) – Tel Aviv – 09.09.1970 : "In "Blestemul " vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase."
 

Elly Roman – 1968, coperta disc EDD 1217: "Neasteptata interpreta a intonatiilor noastre folclorice”

Adina Darian Cinema octombrie 1966 : "In prezent, Margareta Paslaru detine recordul vanzarii de discuri la muzica usoara. Recent insa si-a batut propriul ei record cu discul de muzica populara.”

Eugen Florescu - Scanteia tineretului 02.06.1964: "Surprinzator de buna ni s-a parut, de pilda, Margareta Paslaru in rolul interpretei de muzica populara. Tanara solista are un timbru adecvat melodiilor interpretate, dovedind certe calitati intr-un gen dificil, incercat acum, dupa cate stim, pentru prima data.

Maria Titus – Informatia Bucurestiului 02.06.1964: "Capsa" muzicala a fost fara doar si poate debutul Margaretei Paslaru in postura de cantareata de muzica populara romaneasca."

 

Turnee cu muzica populara:

Berlin R.F.Germania 23-28 oct. 1968 cu orchestrele Electrecord si Ionel Budisteanu 

Canada  Ian. – feb. 1970– muzica usoara si muzica populara

Bulgaria, 12 iunie 1970 - Recital la “Orfeul de Aur” incheiat cu muzica populara

Israel - sept. 1970 - cu "Rapsodia Romana" si Gica Petrescu 

Anglia, 24 nov. 2 dec. 1970 – invitata cu Ansamblul “Doina” la Londra, Cardiff, Manchester, Brighton, Bournemouth, Galders Green, Harrogate.

Ankara, Turcia, 20 martie 1970 - Primeste Premiul Presei Internationale, spectacol in prezenta Presedintelui Turciei; muzica usoara si muzica populara

Malta 29 iulie 1971 'La Valeta' -Tarina de la Gaina melodia prezentata in concursul de creatie unde primeste 'Premiul Presei' 

Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, oct. – nov. 1972 - 35 zile, 24 orase, cu Ansamblul UTC

Londra, 15 iulie – 4 august 1974 - la Royal Festival Hall  25 spectacole cu "Doina Bucurestiului" 

Portugalia - 30 apr. – 10 mai 1975 – serie de spectacole incluzand si nelipsita muzica populara

Italia, August 1979 – cu Ansambul UTC si Sofia Vicoveanca

Algeria, 1981 – recital de muzica usoara si populara

Canada si USA – 1998-1999 – turneu aniversar 40 de ani de activitate “Vine, vine Margareta” cu trupa Radu Goldis, incheiat  cu muzica populara -- potrivit traditiei.

 

Margareta Paslaru va canta in amintirea Mariei Tanase

                                                                               
Mariei Tanase ii datorez debutul meu in muzica populara:
"Asculta fa...tu trebuie sa canti muzica populara, asculta-ma pe mine ca-s vulpe batrana"

Asa m-a indemnat Maria in 1962, cand repetam in piesa "Opera de trei parale" de Bertold Brecht la Teatrul L.S.Bulandra. Regizorul Liviu Ciulei ne-a ales pe amandoua in distributia spectacolului.

De atunci, am incheiat  fiecare concert sau recital de muzica usoara, cu melodii populare.

Margareta Paslaru este invitata sa cante la "Centenar Maria Tanase"

Centenar Maria Tanase - Duminica, 13 Octombrie 2013, ora 17:00
Sala Radio, Bucuresti
Orchestra de Muzică Populară Radio

Dirijor: ADRIAN GRIGORAŞ

Invitaţi: Maria Dragomiroiu, Dumitru Zamfira, Maria Butaciu, Ileana Constantinescu, Lia Lungu, Ionuţ Sidău, Rodica Anghelescu, Ovidiu Homorodean, Emilia Dorobanţu, Florin Boita, Ancuţa Corlăţan, Andreea Feraru, etc.

Invitaţi speciali: Margareta Pâslaru, Florin Piersic, Temistocle Popa.


vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv
W

Astazi e ziua ta, Margareta Paslaru - “Ideile mă trezesc în zori şi în al 55-lea an de activitate"

Astazi e Ziua ta - Margareta Paslaru

“Ceea ce am «semănat» de-a lungul anilor îi inspiră pe alţii, fapt ce confirmă calitatea seminţelor”Margareta Pâslaru

                   

Generaţii la rând au crescut cu muzica şi rolurile ei. Interpretă, compozitoare, textieră, actriţă, realizatoare tv şi radio, autoare a cărţii autobiografice “Eu şi Timpul”, “Mit al muzicii uşoare”, aşa cum a numit-o compozitorul George Grigoriu, Margareta Pâslaru adaugă astăzi cel de-al 70-lea an în buchetul vieţii. La mulţi ani!

“Faptul că ideile mă trezesc în zori şi în al 55-lea an de activitate este un dar al vitalităţii. Ce rol joacă norocul? Chiar nu m-am întrebat. Să fie oare calitatea timbrului vocal un noroc? În general acei ce colaborează au norocul de a gândi asemănător. «Talentul fără muncă se iroseşte, iar munca fără talent nu rodeşte» ­ citat din propria carte «Eu şi Timpul» ­ Curtea Veche

Natura generoasă ne oferă «miracolul» prin tot ceea ce zămisleşte. Dar lucrul bine făcut nu este un miracol. Nici a te pierde în meseria pe care o iubeşti, a te dărui uitând de goana orelor, a lucra cu plăcere nebună nu poate fi un miracol.

De-a lungul anilor, alţii m-au ales pentru proiectele lor artistice cunoscând deschiderea mea către tot ce-i nou. Unii mi-au acceptat «nebuniile inspirate», de pildă recitalul de autor «Cuierul cu personaje» în care schimbam costume la vedere, spre surpriza publicului. Fiecare melodie compusă recent exaltă spiritul reînnoindu-mi energia, iar colaborarea cu talentatul Călin Grigoriu, aranjor şi chitarist de excepţie, dă roade. 

Împreună am înregistrat în Studiourile Kerestely o parte din repertoriul CD-ului aniversar. Alte piese aparţin maestrului Jolt Kerestely şi colegului Ovidiu Lipan Ţăndărică, căruia i-am scris textele.

În memoria Mariei Tănase, la îndemnul căreia am abordat muzica populară, am inclus pe CD şi folclor. Mulţumesc colaboratorilor care mi s-au alăturat cedând şi ei drepturile de autor la «Banca de Alimente» Crucea Roşie.

Şi în prezent sunt invitată să iau parte la anumite programe pe care le accept cu bucurie. Cum gândesc la 70 de ani? Imaginaţia şi diversitatea activităţilor rămâne «cheia» longevităţii artistice, în ceea ce mă priveşte. Lucrez la volumul II al cărţii «Eu şi Timpul».

Lumini şi umbre se întrepătrund, o altă dinamică pictează tabloul vieţii. Simplificând lucrurile voi regăsi esenţa. Iar faptul că ceea ce am «semănat» de-alungul anilor îi inspiră pe alţii, confirmă calitatea seminţelor.

Îi felicit cu sinceritate pe toţi acei care îşi serbează ziua de naştere la 9 iulie.”

http://jurnalul.ro/calendar/astazi-e-ziua-ta-margareta-paslaru-647308.html
Foto:Lucian Nastase
W

Maria Tanase si Margareta Paslaru in distributia piesei "Opera de trei parale" 1962 Teatrul L. S. Bulandra

Rautatile unor persoane marunte nu pot umbri efigia iconica a Mariei Tanase
Autor: Anca Nicoleanu

22 Iun 2013 - 00:05

La ceas de aduceri aminte, Margareta Pâslaru, ea însăşi o mare artistă, povesteşte despre Maria Tănase şi despre cum a marcat-o întâlnirea cu cea supranumită “Pasărea măiastră” a cântecului popular românesc. 

 

“În toamna anului 1962, maestrul Liviu Ciulei m-a ales pentru rolul Polly din piesa “Opera de trei parale” de Bertold Brecht". Ca urmare, am abandonat cursurile Facultăţii de Drept - Ştiinţe Juridice. Repetiţiile aveau loc atât la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Izvor), cât şi la sala de lângă Grădina Icoanei. După prima lectură a textului, la repetiţii, am întâlnit şi restul distribuţiei: Toma Caragiu - partenerul meu, Jules Cazaban - tatăl, Rodica Tapalagă, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Dumitru Furdui, Mimi Enăceanu – mama, şi, Maria Tănase.

Discreţia dânsei, modestia şi disciplina atât pe scenă, cât şi în cabină, aveau darul de a-mi disipa, cumva, temerile debutului actoricesc, la cei 19 ani ai mei. Prin oglinda din cabină o observam pe Maria, avea părul grizonat, ondulat natural, ceea ce adăuga la distinsa-i înfăţisare. Statura medie, armonioasă, era dominată de privirea ochilor expresivi. Îmi ţineam răsuflarea când o auzeam lucrând asupra unor replici: “Băgaţi-vă <> în teacă... veţi vedea voi cine-i Jeny Spelunca”... Profunzimea glasului pătrudea, iar atitudinea necesară rolului, convingea.

Ascultându-mă din culise cum interpretam “songuri” de Kurt Weill potrivit indicaţiilor regizorale - adică vorbind pe muzică - dânsa m-a tras deoparte şi mi-a spus: “Ascultă, fă... tu trebuie să cânţi muzică populară, ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrână”. Uluită de atenţia acordată, nu am îndrăznit să cânt folclor, în perioada următoare. Abia după trista despărţire din 1963, i-am urmat îndemnul de-alungul celor 55 de ani de meserie pe care îi aniversez anul acesta. Încheiam fiecare recital de muzică uşoară susţinut în ţară sau în străinatate, cu folclor, mulţumindu-i în gând Mariei. A avut fler!

Am păstrat în suflet şi acea amintire a unei zile de toamnă cu lumina blândă când, după repetiţii, m-a invitat în strada Popa Nan, unde locuia. Dorea să-mi dezvăluie “comoara” costumelor brodate de mână, păstrate într-un cufăr sculptat ca în basme.

Muzica pe care a înnobilat-o punându-şi amprenta unică, mulţimea care a inundat Calea Victoriei conducând-o spre locul de veci, confirmă - dacă mai era nevoie - că valoarea mult iubitei Maria rămâne, iar răutăţile unor persoane mărunte nu-i pot umbri efigia iconică."

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/margareta-paslaru-rautatile-unor-persoane-marunte-nu-pot-umbri-efigia-iconica-a-mariei-tanase-646133.html

Margareta Paslaru despre intalnirea cu Maria Tanase in 1962

Ii raman recunoscatoare Mariei Tanase, dansa a intuit ceea ce in 1962 nu stiam, faptul ca posed calitatea de a interpreta si folclor, in paralel cu muzica usoara. Datorita indemnului primit, cantecele populare sunt nelipsite din repertoriul meu. Multumesc Maria!

Maria Tanase si Margareta Paslaru, alese in distributia piesei "Opera de trei Parale" de Bertold Brecht - teatrul L.S. Bulandra

LIVIU CIULEI, artist total, si-a luat zborul dar "marca Ciulei" ramane

Mentorul meu drag, si-a luat zborul etern spre alte sfere... Faptul ca maestrul m-a ales in 1962 pentru dificilul rol Polly din piesa 'Opera de trei parale' de Bertold Brecht mi-a deschis fereastra cunoasterii catre un domeniu fascinant, precum personalitatea ciuleiana.... Premiera a avut loc in 1964 la Teatrul Municipal Lucia Sturza Bulandra.
*
Fiecare repetitie era o lectie de actorie si miscare. Lucrul cot la cot cu parteneri de talia marilor profesionisti Toma Caragiu, George Maruta, Rodica Tapalaga, Victor Rebengiuc, Maria Tanase, inlocuita - dupa deces - de marea actrita Clody Bertola, a reprezentat o scoala "marca Ciulei". Stia ce sa ceara de la fiecare dintre noi, pentru a da tot ce avem mai bun in noi. Profunda-mi recunostinta se indreapta catre marele regizor de teatru si film, arhitect, scenograf, actor, profesor universitar, director artistic, catre cel care a vazut in mine, actrita.
I-am urmat sfaturile de-alungul celor aproximativ 400 de reprezentatii , imi redau increderea in momente actoricesti dificile. Consultatiile artistice au continuat si la New York si la Bucuresti, pana la ultima noastra intalnire, vineri, 18 Februarie 2011, inaintea plecarii sale in Germania. Prin tot ceea ce a realizat in tara si in lume, Liviu Ciulei a fost unic. Va ramane unic!

W