Margareta Paslaru, longevitate creatoare pe multiple planuri: muzica, teatru, film, creatii muzicale, sustinerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, actiuni de voluntariat. In 1968 a primit Discul de Aur premiul acordat de Consiliul de Stat pentru Cultura si Arta CSCA si Electrecord. 1969 i s-a inmanat prestigiosul trofeu M.I.D.E.M. (Marché International du Disque et de l'Édition Musicale, pe scena la Cannes - Franta ediția 1967/1968). Este prima solista de muzica usoara din Romania care a primit acest trofeu. In 2008 a fost onorata la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neintrerupta. A initiat in 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Rosie. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a inregistrat 793 de piese la Radio, TV si pe discuri pana in prezent, inclusiv 111 compozitii proprii declarate la UCMR-ADA. In 2018 au fost sarbatoriti cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Romane marcand deceniile 2000. Legendara artista a primit in USA 2002 Premiul Women of Excelence pentru initierea sarbatoririi zilei de 1 Iunie "International Children's Day". In 2016 Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diploma de Excelenta si clacheta "Artist plurivalent". Desemnata Primul Ambasador al Festivalului Tanar Sibiu, artista a primit Diploma "Platina valorii" in 2019. Premiul Academic si Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost inmanate de prof.univ.dr. Laurentiu Damian la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.

Margareta Paslaru ''O legenda vie a Romaniei o artista cu totul speciala'' Jurnalul National 2008

Faceți căutări pe acest blog

marți, 26 martie 2019

Margareta Paslaru - povestea unei fotografii

Sursa: adevarul.ro_ 25 martie 2019, autor Diana Frîncu

Povestea unei fotografii: cum a ajuns Margareta Pâslaru, de doar 21 de ani pe atunci, să joace alături de marele Caragiu

 




Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru în piesa ”Opera de trei parale”, în regia lui Liviu Ciulei

O fotografie rară, expusă în foaierul teatrului din Ploieşti, surprinde un moment special din istoria artei teatrale din România. Maestrul Toma Caragiu alături, pe scenă, de Margareta Pâslaru, în piesa ”Opera de trei parale” de Bertolt Brecht.
Fotografia este din 1964, an în care artista, cunoscută publicului în primul rând pentru cariera sa muzicală, debuta ca actor pe scena unuia dintre cele mai imporante teatre din ţară. Cel care a ”răpit-o” muzicii nu a fost Toma Caragiu, ci regizorul Liviu Ciulei, care descoperise talentul dramatic în tânăra aflată la începutul carierei.
"Opera de trei parale" de Bertolt Brecht în regia lui Liviu Ciulei s-a jucat pe scena Teatrului ”Lucia Sturza Bulandra” şi a avut sute de reprezentaţii. În 1964, Toma Caragiu era unul dintre cei mai apreciaţi actori români, se afla în vârful carierei. De 11 ani deţinea funcţia de director al teatrului din Ploieşti al cărui destin avea să-I conducă până în 1965.
Margareta Pâslaru era însă la debut de carieră. Avea doar 21 de ani când a fost aleasă de marele regizor să urce pe scenă alături de mult mai cunoscutul Toma Caragiu. Debutase pe micul ecran doar cu patru ani mai devreme în emisiunea lui Valeriu Lazarov, ”Toată lumea face sport”, unde a interpretat o piesă în limba italiană. Apariţia ei a fost un mare succes, certificat puţin timp mai târziu de un record de vânzări pentru primul ei disc înregistrat la Electrecord.


Toma Caragiu alături de o altă mare artistă a teatrului românesc, Clody Bertola, în piesa ”Lungul drum al zilei către noapte”, pusă în scenă în anul  1976. Un an mai târziu, Toma Caragiu avea să moară în timpul marelui cutremur

1964 a fost cu siguranţă anul de lansare al Margaretei Pâslaru ca actor. Doi ani mai târziu, regizorul Francisc Munteanu o va distribui în filmul ”Tunelul”, alături de Florin Piersic, Ion Dichiseanu şi Ştefan Bănică. Urmează apoi celebrul film pentru copii ”Veronica”, în regia Elisabetei Bostan, în care Margareta Pâslaru interpretează rolul unei educatoare.
Margareta Pâslaru se va mai întâlni cu actorul Toma Caragiu pe marele ecran în ”Gloria nu cântă”, un film din anul 1976, în regia lui Alexandru Bocăneţ.


Toma Caragiu împreună pe scenă cu Grigore Vasiliu Birlic, în ”D'ale carnavalului”, de I.L caragiale (1968)

Margareta Pâslaru alături de Toma Caragiu nu este singura fotografie specaală expusă în holul teatrului ploieştean. Maestrul, care avea să conducă această instituţie de cultură timp de 12 ani, în perioada 1953 (avea doar 28 de ani când a preluat frâiele teatrului) şi până în 1965, a fost surprins pe scenă de fotografii vremii alături de alţi mari artişti.
Într-una dintre fotografii apare împreună cu Grigore Vasiliul Birlic, în piesa ”D-ale carnavalului”, de I.L Caragiale (1968) sau alături de Clody Bertola în piesa ”Lungul drum al zilei către noapte” de Eugene O’ Neill (1976).

duminică, 3 martie 2019

Margareta Paslaru - prin muzica


Sursa: libertatea.ro_ 14.03.2019_ autor Ana Maria Pasat
Margareta Pâslaru face acte de caritate în secret. Cântăreața ajută nevăzători, copii, dar și studenți talentați de la Conservator
Margareta Pâslaru a aflat întâmplător, citind un articol pe internet, că nevăzătorii sunt lipsiți de sprijin. Iar de atunci, s-a implicat în diverse acte de caritate în favoarea lor. Artista are grijă și de studenții talentați de la Conservator, pe care-i ajută cu diverse burse.
”În tinerețe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să ne folosim numele spre binele altora”, este mottoul după care se ghidează în viață Margareta Pâslaru, postat chiar pe blogul său.
La 75 de ani, artista care și-a făcut un nume în epoca comunismului, grație talentului și vocii sale, se implică, în prezent, în acte de caritate despre care foarte rar vorbește. Asta fiindcă pentru ea importantă nu este publicitatea. Important e ajutorul pe care-l acordă semenilor săi.
Din 1993 încoace, câștigurile rezultate din vânzările albumelor sale s-au dus către cauze nobile. Iar drepturile de autor ce-i revin de pe urma albumului ”Providența”, lansat anul trecut, sunt redirecționate integral către asociații de nevăzători.
Vise frumoase pentru copii
Margareta Pâslaru a mai sprijinit, de-a lungul timpului, orfelinate, iar în urmă cu câțiva ani, a reușit să convingă conducerea Spitalului Grigore Alexandrescu să introducă un program de basme, pe care le-a înregistrat la o editură, care să fie difuzate seara, pentru a le abate copiilor gândul de la durere. Programul se numește ”Vise frumoase, copii” și există și acum la spitalul de pediatrie din București.
De asemenea, artista asigură burse pentru studenți talentați, dar fără posibilități materiale, de la Conservator, pentru a-și îndeplini visul.
În prezent, discreta artista se dedică nu doar cauzelor nobile, ci și volumului doi al cărții sale, ”Eu și timpul”.
”Îmi ocupă zilele, chiar nopțile, acum, în 2019. Prin urmare, simplific agenda pe cât posibil, pentru a scoate din arhivă mii de fotografii, sute de articole, care așteaptă a fi puse în ordine cronologică și apoi scanate”, ne-a mărturisit cântăreața. 




sâmbătă, 2 martie 2019

Margareta Paslaru a fost invitata la Radio Guerrilla - Razboiul Sfarsitului Saptamanii

Margareta Paslaru invitata in studioul Radio Guerrilla - 2 martie 2019

Iulian Tanase, Margareta Paslaru, Madalina Stefu si Mitos Micleusanu la Radio Guerrilla (credit Lucian Nastase)


Sursa: Razboiul sfarsitului saptamanii _ Radio Guerrilla_ autor Madalina Stefu 01.03.2019
MARGARETA ȘI TIMPUL
Margareta Pâslaru este, cu siguranță, printre acele chipuri inconfundabile care au amprentat generații întregi și care, în același timp, continuă să inoveze și să inspire atât muzica, cât și cultura românească. 

Ea va fi prezentă în Mansarda Radio Guerrilla sâmbătă, 2 martie, ca invitat special al Războiului Sfârșitului Săptămânii, cu Iulian Tănase și Mitoș Micleușanu, de la 10:30.
Margareta rămâne simbolul artistului complet, de la timbrul ei atât de special, până la compozițiile muzicale proprii, aparițiile în teatru și film, precum și eleganța care a dat, poate, primul "fashion icon" românesc și un anumit tip de frumusețe care iese din tipare și din timp. 
Dacă există o constantă în cei 60 de ani de carieră neîntreruptă a doamnei Pâslaru, aceea e, poate, acest spirit războinic care a căutat să se reinventeze de fiecare dată, rămânând de fiecare dată autentic, irepetabil.
W

Arhivă blog