Margareta Paslaru - 5 - Recapitulare - In crescendo

In crescendo anii '60 temelia solida pe care am construit deceniile urmatoare - selectiuni

In 2021 Ana Maria Guran a castigat Premiul Margareta Paslaru pentru Originalitate

In 2021 actrita Ana Maria Guran a castigat Premiul Anual pentru Originalitate interpretativa oferit de Margareta Paslaru.  Astfel deschide un nou deceniu al tinerilor de viitor. 

Mi-a atras atentie expresivitatea sa in filmele ''Scara'', ''Mia isi rateaza razbunarea'' . 

 vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv

2021 - Actrita de teatru si film Ana Maria Guran, absolventa a Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica I.L.Caragiale din Bucuresti, a castigat "Premiul Anual pentru Originalitate Interpretativa". 

2020 - Cornelius Zirbo este castigatorul editiei aniversare, deceniul tinerilor de viitor. Violoncelistul Cornelius Zirbo, finalist al competiţiei pentru bursa Moştenitorii Romaniei muzicale a evoluat an de an. La recunoasterea calitatilor sale artistice se adauga si aceasta incurajare: Premiul Margareta Paslaru pentru ''Originalitate interpretativa''.  

2019 - castigatorul premiului anual pentru 'Originalitate' este  Paul Muresan - regizor de animatii. Evenimentul a avut loc vineri, 1 Noiembrie la Teatrul GONG din Sibiu. Director Adrian Tibu, credit Tudor Troanca.

2018 - Castigatoarea premiului Anual pentru "Originalitate - Diversitate" este studenta Sanziana Dobrovicescu, compozitoarea operei instrumentale 'SHADOWS'

2017 - Stefan Iancu a castigat "Premiul Anual pentru Originalitate interpretativa" cu rolul principal din filmul 'Un pas in urma serafimilor'. Producator Ada Solomon, regia Daniel Sandu

2016 - In memoria maestrei de balet Floria Capsali, cu care Margareta Paslaru a studiat in copilarie, distinsa artista a oferit personal premiul ,  Liceului de Coregrafie “Floria Capsali” din Bucuresti. Evenimentul a avut loc pe 27 oct. 2016 in prezenta profesorilor si elevilor liceului.​

2015 - castigatorul premiului pentru 'Originalitate in progres" a fost acordat liceanului - regizor, de la Colegiul Gheorghe Lazar,  Dan Iliuta. Primul sau film 'Tibi' a fost selectionat la Short Film Corner - Cannes.

2014 - pictorita Eva Radu a primit 'Premiul pentru Originalitate' oferit de Margareta Paslaru, pentru lucrarea executata pe treptele strazii Xenofon din Bucureşti. Diploma i-a fost inmanata  in cadrul vernisajului "Expozitia prietenilor muzeului" la Muzeul National de Istorie, unde Margareta Paslaru a expus propriile creatii vestimentare si obiecte rare intrate in patrimonial MNIR.

2013 - castigatorul premiului pentru 'Originalitate Interpretativa' a fost Calin Grigoriu, inclus in seria concertelor Mozart Rocks si  cooptat de Steve Vai in turneul sau European. Noile  compozitii proprii ale Margaretei Paslaru incluse pe CD-ul aniversar 'Margareta 70' editat si lansat de 'Fundatia Radio Romania' au beneficiat de orchestratiile talentatului Calin Grigoriu.

2012 - Alina Manole interpreta muzicii folk, a primit distinctia chiar de la autoarea cartii "Eu si Timpul"  - Margareta Paslaru, in cadrul  evenimentului de lansare a volumului la Palatul Sutu, Muzeul Municipiului Bucuresti.

2011 - premiul a ajuns la solista Bernice Chitiul, tot pe scena festivalului Mamaia, fiindu-i inmanat de doamna Gabriela Scraba de la Radio Romania

2010  - Andrei Ciobanu a primit premiul pe scena festivalului National Mamaia

Premiul Anual Margareta Paslaru pentru 'Originalitate interpretativa' - $1000 - a demarat in 2010 in cadrul Festivalului National de Muzica usoara Mamaia. Acestia au fost  tinerii pe care i-am remarcat in diferite domenii artistice:  Andrei Ciobanu, Bernice Chitiul, apoi Alina Manole, Calin Grigoriu, Eva Radu, Dan Iliuta, Liceul de Coregrafie Floria Capsali, Stefan Iancu, Sanziana Dobrovicescu, Paul Muresan, Cornelius Zirbo, Ana Maria Guran.

Premiul Margareta Paslaru pentru ''Originalitate interpretativa''. Felicitari!

''Vibratii sufletesti'' raspandite de Margareta Paslaru au ajuns in alte orase

 

''Vibratii sufletesti'' noul album cu Margareta Paslaru apare la Magazinul Muzica

 

Margareta Paslaru - 4 - Recapitulare ''Bucuresti in 5 Minute'' - supliment in revista Contemporanul februarie 2021

 

Margareta Paslaru - 3 - Recapitulare ''Interviu'' Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii

 

Interviu cu Margareta Paslaru: “Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”

De cât timp colaborați cu Muzeul Municipiului București și în ce a constat această colaborare? 

Margareta Pâslaru: În 2011 căutam bustul „Margareta”, realizat de celebrul sculptor Cornel Medrea, pentru care am fost invitată să pozez cap de expresie la 19 ani. Unii mi-au spus că Muzeul Medrea s-a închis. Întrebând an de an pe unde ar putea fi, cineva mi-a sugerat Palatul Suțu. Era ultima șansă. Prin amabilitatea domnului Ioniță și a colegilor săi lucrarea a fost localizată. Drept mulțumire, am donat Muzeului Municipiului București schița bustului creată de bunicul meu, apreciatul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad. Artistul fotograf Lucian Năstase a captat momentul revederii. Incredibil, „Eu și Timpul” de atunci! Editura Curtea Veche aștepta chiar în acea perioadă titlul cărții la care lucram. Am anunțat că volumul se va intitula „Eu și Timpul”. Coincidență. Propria compoziție din 1980 inspirată de Virgil Carianopol – piesă devenită șlagăr – se numea tot „Eu și Timpul”. Lansarea cărții a avut loc în 2012 la Muzeul Municipiului București.

Cum vedeți dezvoltându-se în viitor acest parteneriat?

M.P.: Realist vorbind, pentru mine a început numărătoarea inversă. Vă reamintesc expoziția de afișe rare, pe care le-am donat în 2015. Dintre cele 96, au fost selecționate 55.

Cum, în ce context v-a venit ideea unei noi și recente donații către MMB?

M.P.: Este o continuare, mi-a fost hărăzită capacitatea de a face daruri. Daruri care să dăinuie. Cu fiecare suflare, dăruirea de sine, la pian, microfon, pe scenă sau ecran, atinge esența, comunică ideea, sentimentul pur, celor care ascultă, privesc.

Care sunt obiectele donate în 2021 și cum le-ați ales din colecția dumneavoastră personală?

M.P.: Vizitatorii vor descoperi însemnătatea lor, ar fi păcat să alterez elementul de surpriză menționându-le. Unii vor recunoaște o selecție a propriilor mele creații vestimentare, costume purtate pe scenă și în emisiuni de televiziune. Dantele cu vechime, donate de familia Ghițulescu, au fost aplicate de Maria Ferenț pe platcă, presărând pietre și mărgele; costumul pantalon, preferatul meu, îmi asigura libertarea dansului.

Care este obiectul pe care îl donați și pe care îl prețuiți cel mai mult deoarece are semnificația cea mai importantă pentru dumneavoastră?

M.P.: Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Varietatea abordată privind genuri muzicale interpretate în stil „pâslăresc”, ritmuri sonore pe disc – de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blues, shake, folclor – se află printre donații. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință. Crescând într-o familie de artiști, am donat și lucrări în ulei datând din 1886 până în 1948. Cât privește recunoașterea faptelor, premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii.

Pregătiți împreună cu specialiștii MMB o expoziție care va fi deschisă la Palatul Suțu. Ce fel de exponate va putea publicul să admire, care este ideea principală a conceptului expozițional?

M.P.: Apreciez nespus expertiza doamnelor Alexandra Rusu, Ana Maria Măciucă și Mădălina Manolache. Dinamica acestei colaborări cu echipa domnului Adrian Majuru, căruia îi aparține ideea expoziției, confirmă titlul „Longevitate creatoare”. Vă felicit!

Așadar, vorbim despre o viață întreagă dăruită muzeului. Vă invit să transmiteți vizitatorilor expoziției mesajul dumneavoastră, al creatorului de sentimente transmise prin muzică, prin artă, generațiilor trecute, prezente și viitoare.

M.P.: Textele propriilor compoziții transmit mesaje, inclusiv versurile poeților Ana Blandiana, Mihai Eminescu, Ion Horea, Virgil Carianopol, Nichita Stănescu, incluse pe recentul album „Idei”, editat de Casa de discuri Roton în beneficiul Băncii de Alimente – Crucea Roșie.

Vă așteptăm, stimați colecționari. La plecare, veți primi un afiș cu autograf și poate un disc vinil turație 33 sau 45, dacă numiți melodia care vă lipsește din colecție. 

Interviu realizat de Simona Popescu

Margareta Paslaru - 2 - Recapitulare 63 de ani de cariera incununata de succes ''Longevitate creatoare''

 63 de ani de carieră încununată de succes

Longevitatea creatoare a Margaretei Pâslaru

 

Expoziția retrospectivă a artistei plurivalente Margareta Pâslaru, care va putea fi vizitată la Palatul Suțu începând cu data de 26 februarie 2021, își propune să prezinte publicului diversitatea expresiei creației sale și contribuția impresionantă pe care și-a adus-o la istoria muzicii și a artelor spectacolului, în cei 63 de ani de carieră. Resorturile longevității transpar chiar din această diversitate practicată cu dăruire totală.

Despre „focul sacru” al Margaretei Pâslaru s-a scris extensiv. Prin publicarea volumului „Eu și Timpul. Viață, vocație, pasiune” în 2012, pe care artista îl intitulează un „minidocumentar al propriilor experiențe”, aceasta ne-a invitat să pătrundem în lumea intimă a creației sale, o galerie de „neliniști, trăiri dramatice, rebeliuni, duioșii, neastâmpăr, zbucium…”. Fiecare pagină vine să ordoneze experiențele, mult prea adesea subiectiv analizate în presă, tușe expresive care compun portretul harului.

Tot în paginile volumului găsim și „secretul” longevității artistice. „Mintea îmi lucrează fără oprire, privesc înainte, pășesc în ritmul curiozității, expir durerile și inspir mai tot ce derivă din actul artistic”. Diversitatea mijloacelor de exprimare artistică, munca asiduă, privirea îndreptată spre potențialul fiecărei clipe și datoria față de public sunt principiile ordonatoare ale dezvoltării Margaretei Pâslaru în lumea artei. 

Efervescența artistică a mediului familial, în care sculptura, pictura, muzica și dansul dialogau, s-a condensat în forța creatoare a tinerei Margareta. Astăzi, Muzeul Municipiului București are în grijă două ipostaze reprezentative care o înfățișează pe Margareta în copilărie și în primii ani ai afirmării: bustul realizat de bunicul artistei, Ion Dimitriu-Bârlad, și cel al sculptorului Corneliu Medrea. 

Afis „Opera de trei parale”, autor Liviu Ciulei, 1964

Zestrea artistică i-a dezvoltat și alimentat imaginația, iar încercările din perioada copilăriei s-au transfigurat treptat în muzică. Compozitorul Elly Roman descria în 1968 timbrul vocal al cântăreței: „…izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale neauzite până atunci dădeau din capul locului o amprentă cu totul personală noii cântărețe și parcă prezenței vuietului mării i se adăugau hăurile munților, pădurilor, câmpiilor noastre…”. Încă de la primii pași în muzică, Margareta este solicitată de profesioniști ai domeniului, de-a lungul carierei peste 65 de compozitori încredințându-i creațiile, aproape 700 de melodii. A cântat în ritmuri variate, de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blue, shake şi folclor. Stilul său devine „o veritabilă știință a interpretării ce vizează conciziunea, precizia fiecărei intonații, a fiecărui gest și a fiecărei mișcări, în scopul comunicării cu maximă elocvență a conținutului cântecului”(A. Sandu, 1969). Asemeni unui sculptor, Margareta Pâslaru și-a modelat și cizelat fără încetare talentul: interpretativ, de compozitor și textier. Acel „tot” numit succes este pentru artistă, contopirea perfectă a elementelor „muzică-text-orchestrație”, „în care interpretul este mesagerul ales de compozitor pentru a prezenta creația în fața publicului.”

Pregătirea spectacolelor a captivat-o mereu, în cel mai mic detaliu, perfecționismul sau „obsesia armoniei lucrului bine făcut” fiind și o sursă de nefericire. Talentul creației vestimentare se desprinde tot din acea zestre a copilăriei, metaforică, dar și palpabilă. În turnee nu îi lipseau toaletele cu motive tradiționale, fiecare devenind un prilej de a povesti cu mândrie despre România. Costumele sunt și astăzi create special pentru textul unei melodii, o fecundare a artelor care i-a însoțit cariera.

Bustul MARGARETA realizat de Corneliu Medrea

Datorită anilor de intensă pregătire și muncă, înfruntând nu de puține ori prejudecățile și constrângerile vremii, cântăreața câștigă numeroase premii la festivaluri, competiții naționale și internaționale (de la Sopot până în Cuba), „Discul de Aur” oferit de Casa de Discuri Electrecord și de Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) și „Discul de Marmură” – Trofeul MIDEM de la Cannes.

Scena și ecranul au fost alte spații ale consacrării talentului actriței Margareta Pâslaru, iar roluri precum Polly („Opera de trei parale”), Iulia („Tunelul”), Ruxandra („Un film cu o fată fermecătoare”) sau Zâna cea bună („Veronica” și „Veronica se întoarce”) rămân gravate în memoria generațiilor. Fiecare regizor i-a descoperit posibilitățile nelimitate, actrița interpretându-și rolurile cu o siguranță scenică remarcabilă. Cele 94 de afișe donate recent de artistă Muzeului Municipiului București sunt tot atâtea mărturii ale colaborărilor avute cu distinse personalități: regizorul Liviu Ciulei, Maria Tănase, Toma Caragiu, Ștefan Iordache, Marin Moraru ș.a.

O piesă vestimentară donată muzeului

În cei 25 ani petrecuți în SUA, pe lângă activitatea artistică bogată și specializări în domenii conexe, Margareta Pâslaru a îmbrățișat și voluntariatul, oferind prin gesturile sale de caritate alinare celor uitați de lume în casele de bătrâni și copiilor din orfelinate. În ultimul deceniu, datoria față de public a transformat-o pe Margareta Pâslaru într-un veritabil artist-mecena, în înțelesul termenului care integrează toate aspectele operei de binefacere: la magnificentia (noblețea sufletească), la liberalitas (generozitatea), la donatio (donația). Prin muzică, din vânzarea discurilor, a adunat fonduri pentru instrumentiștii pensionari ai orchestrei lui Sile Dinicu, sub bagheta căruia ea a înregistrat sute de piese la radio și televiziune, dar și muzica filmelor în care a jucat, a oferit burse studenților de la Academia de Teatru și Film din București timp de doi ani, a contribuit la campaniile naționale „Banca de Alimente-România” sau „Artiști pentru Artiști” – UNITER.

„Dacă pentru noi, muritorii de rând, timpul n-are răbdare şi trece ca tăvălugul printre noi şi peste noi, de cele mai multe ori, iată, instituţia Margareta Pâslaru a încremenit într-o poză de statuie antică, în care ne-a făcut mai bine de 50 de ani nouă, românilor, şi nu numai lor, şi pe multe alte meridiane ale lumii, viaţa mai trăibilă, mai posibilă, ne-a făcut să visăm, ne-a făcut să ne identificăm cu ochii aceia frumoşi o izbândă de fiecare dată, precum farul din Alexandria. Şi nu întâmplător spun precum farul din Alexandria pentru că în spatele Margaretei Pâslaru se află o bibliotecă, o pinacotecă, un muzeu” – Ruxandra Săraru; Librăria Cărtureşti, 22.10.2012.

Articol de Alexandra Rusu, muzeograf, Casa Filipescu- Cesianu – Muzeul Municipiului București

Margareta Paslaru - 1 - recapitularea evenimentelor aniversare 2021 - Urban.ro

In perioada 26 februarie – 15 aprilie veti putea vizita, la Palatul Sutu, una dintre cele mai bine documentate expozitii dedicate carierei Margaretei Paslaru. Vernisajul care va avea loc vineri poarta numele de „Longevitate creatoare” si prezinta cele mai importante momente din cariera de 63 de ani a artistei.