Margareta Paslaru, longevitate creatoare pe multiple planuri: muzica, teatru, film, creatii muzicale, sustinerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, actiuni de voluntariat. In 1968 a primit Discul de Aur premiul acordat de Consiliul de Stat pentru Cultura si Arta CSCA si Electrecord. 1969 i s-a inmanat prestigiosul trofeu M.I.D.E.M. (Marché International du Disque et de l'Édition Musicale, pe scena la Cannes - Franta ediția 1967/1968). Este prima solista de muzica usoara din Romania care a primit acest trofeu. In 2008 a fost onorata la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neintrerupta. A initiat in 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Rosie. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a inregistrat 793 de piese la Radio, TV si pe discuri pana in prezent, inclusiv 111 compozitii proprii declarate la UCMR-ADA. In 2018 au fost sarbatoriti cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Romane marcand deceniile 2000. Legendara artista a primit in USA 2002 Premiul Women of Excelence pentru initierea sarbatoririi zilei de 1 Iunie "International Children's Day". In 2016 Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diploma de Excelenta si clacheta "Artist plurivalent". Desemnata Primul Ambasador al Festivalului Tanar Sibiu, artista a primit Diploma "Platina valorii" in 2019. Premiul Academic si Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost inmanate de prof.univ.dr. Laurentiu Damian la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.

Margareta Paslaru ''O legenda vie a Romaniei o artista cu totul speciala'' Jurnalul National 2008

Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta teatrul L.S.Bulandra. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta teatrul L.S.Bulandra. Afișați toate postările

luni, 11 noiembrie 2019

Margareta Paslaru invitata la Festivalul Maria Tanase in 1971, 2009





Intalnirea cu Maria Tănase a avut loc in 1962 in cadrul repetitiilor cu spectacolul “Opera de trei parale” de Bertold Brecht, regizat de Liviu Ciulei la Teatrul L.S. Bulandra. Si dansa a fost aleasa in distributie, impreuna cu Toma Caragiu

Discretia, modestia si disciplina atat pe scena, cat si in cabina  aveau darul de a-mi disipa cumva, temerile debutului actoricesc, la cei 19 ani ai mei. Prin oglinda din cabina o observam pe Maria. Avea parul grizonat, ondulat natural, ceea ce adauga la infatisarea distinsa. Statura medie, armonioasa, era dominata de privirea expresiva. Imi  tineam rasuflarea cand o ascultam lucrand asupra unor replici: 
"Bagati-va  sabiile in teaca, caci de nu, veti vedea voi cine-i Jeny Spelunca"
.
 Profunzimea glasului patrundea, iar atitudinea necesara convingea. 
.
Într-o zi, mi-a urmărit repetiţia din culise, în timp ce interpretam 'songurile' în stil „brechtian“ mai mult vorbit decât cântat, aşa cum cerea autorul şi cum dorea Liviu Ciulei. La pauză, Maria mi s-a adresat  în stilul ei, unic:

— Ascultă, fă… Tu trebuie să cânţi muzică populară. Ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrână… ”
.
Apoi, m-a invitat la dansa acasa, in strada Popa Nan. A deschis un cufar, parea fermecat, precum in povesti, incarcat  cu broderii, costume rare. La lumina candelei se ruga Minodora Nemes, tanara pe care dorea sa o adopte
..

Am urmat acel sfat dupa ce Maria s-a prapadit in 1963. De atunci, cantecele populare din diferite zone, au incheiat toate recitalurile mele de muzica usoara in tara si peste hotare. A avut fler Maria...
. 

Paul Urmuzescu - CD " Margareta forever " 2006 - Parerea mea este ca ce a reprezentat Maria Tanase pentru muzica populara, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica usoara si va ramane inscrisa in istoria marilor artisti. 


FACLA Tel Aviv 1977: "In "Blestemul " vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase." 

.

Foto: Margareta Paslaru pe scena Festivalului Maria Tanase, Craiova 1971
W

luni, 28 octombrie 2019

Margareta Paslaru 'Remember Liviu Ciulei'

Marele regizor Liviu Ciulei, a descoperit actrita din mine.

In 1962 m-a ales in distributia piesei 'Opera de trei parale' de Bertold Brecht, la Teatrul Municipal - L.S.Bulandra

400 de reprezentatii au urmat avand ca parteneri mari actori precum Toma Caragiu, Rodica Tapalaga, George Maruta, Victor Rebengiuc, Clody Bertola.

marți, 26 martie 2019

Margareta Paslaru - povestea unei fotografii

Sursa: adevarul.ro_ 25 martie 2019, autor Diana Frîncu

Povestea unei fotografii: cum a ajuns Margareta Pâslaru, de doar 21 de ani pe atunci, să joace alături de marele Caragiu

 




Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru în piesa ”Opera de trei parale”, în regia lui Liviu Ciulei

O fotografie rară, expusă în foaierul teatrului din Ploieşti, surprinde un moment special din istoria artei teatrale din România. Maestrul Toma Caragiu alături, pe scenă, de Margareta Pâslaru, în piesa ”Opera de trei parale” de Bertolt Brecht.
Fotografia este din 1964, an în care artista, cunoscută publicului în primul rând pentru cariera sa muzicală, debuta ca actor pe scena unuia dintre cele mai imporante teatre din ţară. Cel care a ”răpit-o” muzicii nu a fost Toma Caragiu, ci regizorul Liviu Ciulei, care descoperise talentul dramatic în tânăra aflată la începutul carierei.
"Opera de trei parale" de Bertolt Brecht în regia lui Liviu Ciulei s-a jucat pe scena Teatrului ”Lucia Sturza Bulandra” şi a avut sute de reprezentaţii. În 1964, Toma Caragiu era unul dintre cei mai apreciaţi actori români, se afla în vârful carierei. De 11 ani deţinea funcţia de director al teatrului din Ploieşti al cărui destin avea să-I conducă până în 1965.
Margareta Pâslaru era însă la debut de carieră. Avea doar 21 de ani când a fost aleasă de marele regizor să urce pe scenă alături de mult mai cunoscutul Toma Caragiu. Debutase pe micul ecran doar cu patru ani mai devreme în emisiunea lui Valeriu Lazarov, ”Toată lumea face sport”, unde a interpretat o piesă în limba italiană. Apariţia ei a fost un mare succes, certificat puţin timp mai târziu de un record de vânzări pentru primul ei disc înregistrat la Electrecord.


Toma Caragiu alături de o altă mare artistă a teatrului românesc, Clody Bertola, în piesa ”Lungul drum al zilei către noapte”, pusă în scenă în anul  1976. Un an mai târziu, Toma Caragiu avea să moară în timpul marelui cutremur

1964 a fost cu siguranţă anul de lansare al Margaretei Pâslaru ca actor. Doi ani mai târziu, regizorul Francisc Munteanu o va distribui în filmul ”Tunelul”, alături de Florin Piersic, Ion Dichiseanu şi Ştefan Bănică. Urmează apoi celebrul film pentru copii ”Veronica”, în regia Elisabetei Bostan, în care Margareta Pâslaru interpretează rolul unei educatoare.
Margareta Pâslaru se va mai întâlni cu actorul Toma Caragiu pe marele ecran în ”Gloria nu cântă”, un film din anul 1976, în regia lui Alexandru Bocăneţ.


Toma Caragiu împreună pe scenă cu Grigore Vasiliu Birlic, în ”D'ale carnavalului”, de I.L caragiale (1968)

Margareta Pâslaru alături de Toma Caragiu nu este singura fotografie specaală expusă în holul teatrului ploieştean. Maestrul, care avea să conducă această instituţie de cultură timp de 12 ani, în perioada 1953 (avea doar 28 de ani când a preluat frâiele teatrului) şi până în 1965, a fost surprins pe scenă de fotografii vremii alături de alţi mari artişti.
Într-una dintre fotografii apare împreună cu Grigore Vasiliul Birlic, în piesa ”D-ale carnavalului”, de I.L Caragiale (1968) sau alături de Clody Bertola în piesa ”Lungul drum al zilei către noapte” de Eugene O’ Neill (1976).

duminică, 7 decembrie 2014

Margareta Paslaru, invitata Marinei Constantinescu la Nocturne

Nocturne este o reverenţă în faţa valorii, a verticalităţii morale şi profesionale, aşa cum o descrie şi Marina Constantinescu.





Invitata Marinei Constantinescu la ediţia Nocturne de vineri, 5 decembrie, este cântăreaţa şi actriţa Margareta Pâslaru.


Foto: Ioana Chirita



 
 „Faptul că am fost aleasa atâtor mari regizori şi compozitori m-a îmbogăţit enorm. Am fost obişnuită cu schimbul de iubire şi tandreţe”, îşi începe firul poveştii Margareta Pâslaru în emisiunea ce poate fi urmărită de la ora 24.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.
Actriţa, născută în 1943, a debutat pe scenă la doar 4 ani, în rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini. Compozitorul George Grigoriu a numit-o „un mit al muzicii uşoare”.
 
Era studentă la Drept când a fost sunată şi invitată la o audiţie cu Liviu Ciulei, pe care l-a fermecat cu vocea versatilă, tonul grav şi infinitele posibilităţi pe care i le oferea regizorului de a lucra şi şlefui personajul. Astfel, la doar 19 ani, Margareta Pâslaru o interpreta pe Polly Peachum în „Opera de trei parale”, de Bertold Brecht. Piesa s-a jucat în patru stagiuni şi a înregistrat o cifră record: aproximativ 400 de reprezentaţii.
„Mi-am tratat mereu meseria cu maximă seriozitate. E vorba de chemare, de ardere, de destin”, mărturiseşte Margareta Pâslaru.
 
Au urmat teatru radiofonic, emisiuni de televiziune, filme şi o viaţă care, la un moment dat, a purtat-o către New Jersey, Statele Unite. A fost o călătorie despre care îşi aminteşte, în primul rând, că i-a oferit posibilitatea de a-i asigura Măriucăi, fiicei ei, tot ce este mai bun. „Libertatea nu se-nvaţă, ci reflectă un fel de-a fi”, este credinţa actriţei şi interpretei.
 
A revenit în România şi a continuat să-şi poarte numele cu mândrie, pentru că numele ei adună oameni şi foţe, în sprijinul celor care au nevoie de ajutor: copiii şi artiştii pensionaţi.

La ediţia din 2014 a Festivalului Naţional de Teatru, Margareta Pâslaru a vândut, la propriu, în pasajul de la Universitate, CD-uri cu melodii interpretate de artişti. A îndurat frigul cu zâmbetul său inconfundabil, cu o lumină nesfârşită în ochii ei albaştri, pentru ca fondurile strânse să aducă alte zâmbete pe chipurile celor în nevoie. Puterea şi determinarea cântăreţei au fermecat întreaga echipa a FNT. „Pasiunea e acel ceva ce-ţi dă putere / Ca, sorbind venin, să crezi că-i miere”, spune cu căldură Margareta Pâslaru.
 
Din această toamnă, poveştile culturale depănate în miez de noapte, la Nocturne, pot fi urmărite fiecare vineri, de la ora 24.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.
Criticul de teatru Marina Constantinescu a început să facă televiziune în 2000, ca realizator al emisiunii Cabina de montaj, iar din 2001 povestea ei continuă cu Nocturne, emisiune difuzată de TVR 1.
Nocturne este o reverenţă în faţa valorii, a verticalităţii morale şi profesionale, aşa cum o descrie şi Marina Constantinescu. „Nocturnele sunt poveşti cu şi despre oamenii din mine şi din jurul nostru. Sondez continuu pe terenul marilor valori, prea puţin cunoscute, pe de o parte, precum şi dialoghez cu mari personalităţi, prea bine cunoscute, pe care încercăm să le prezentăm, cu smerenie şi cu modestie, în imagini mai puţin bătătorite, cu stări mai puţin intuibile.” Marina Constantinescu face echipă la Nocturne cu regizorul Aurel Badea şi producătorul Oana Cucuruzeanu.
 
W
 

duminică, 23 iunie 2013

Maria Tanase si Margareta Paslaru in distributia piesei "Opera de trei parale" 1962 Teatrul L. S. Bulandra

Rautatile unor persoane marunte nu pot umbri efigia iconica a Mariei Tanase
Autor: Anca Nicoleanu
22 Iun 2013 - 00:05
La ceas de aduceri aminte, Margareta Pâslaru, ea însăşi o mare artistă, povesteşte despre Maria Tănase şi despre cum a marcat-o întâlnirea cu cea supranumită “Pasărea măiastră” a cântecului popular românesc. 
 
“În toamna anului 1962, maestrul Liviu Ciulei m-a ales pentru rolul Polly din piesa “Opera de trei parale” de Bertold Brecht". Ca urmare, am abandonat cursurile Facultăţii de Drept - Ştiinţe Juridice. Repetiţiile aveau loc atât la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Izvor), cât şi la sala de lângă Grădina Icoanei. După prima lectură a textului, la repetiţii, am întâlnit şi restul distribuţiei: Toma Caragiu - partenerul meu, Jules Cazaban - tatăl, Rodica Tapalagă, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Dumitru Furdui, Mimi Enăceanu – mama, şi, Maria Tănase.
Discreţia dânsei, modestia şi disciplina atât pe scenă, cât şi în cabină, aveau darul de a-mi disipa, cumva, temerile debutului actoricesc, la cei 19 ani ai mei. Prin oglinda din cabină o observam pe Maria, avea părul grizonat, ondulat natural, ceea ce adăuga la distinsa-i înfăţisare. Statura medie, armonioasă, era dominată de privirea ochilor expresivi. Îmi ţineam răsuflarea când o auzeam lucrând asupra unor replici: “Băgaţi-vă <> în teacă... veţi vedea voi cine-i Jeny Spelunca”... Profunzimea glasului pătrudea, iar atitudinea necesară rolului, convingea.
Ascultându-mă din culise cum interpretam “songuri” de Kurt Weill potrivit indicaţiilor regizorale - adică vorbind pe muzică - dânsa m-a tras deoparte şi mi-a spus: “Ascultă, fă... tu trebuie să cânţi muzică populară, ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrână”. Uluită de atenţia acordată, nu am îndrăznit să cânt folclor, în perioada următoare. Abia după trista despărţire din 1963, i-am urmat îndemnul de-alungul celor 55 de ani de meserie pe care îi aniversez anul acesta. Încheiam fiecare recital de muzică uşoară susţinut în ţară sau în străinatate, cu folclor, mulţumindu-i în gând Mariei. A avut fler!
Am păstrat în suflet şi acea amintire a unei zile de toamnă cu lumina blândă când, după repetiţii, m-a invitat în strada Popa Nan, unde locuia. Dorea să-mi dezvăluie “comoara” costumelor brodate de mână, păstrate într-un cufăr sculptat ca în basme.
Muzica pe care a înnobilat-o punându-şi amprenta unică, mulţimea care a inundat Calea Victoriei conducând-o spre locul de veci, confirmă - dacă mai era nevoie - că valoarea mult iubitei Maria rămâne, iar răutăţile unor persoane mărunte nu-i pot umbri efigia iconică."

Arhivă blog