Despre Margareta Paslaru actrita de film

 

Va invitam sa vizionati materialul 

vineri, 2 octombrie 2020

Cristian Tudor Popescu despre Margareta Paslaru - CinemaTePeca

Margareta Paslaru deruleaza 64 de ani creativi pe multiple planuri: Rezultatele căutării pentru Cristian Tudor Popescu despre Margareta Paslaru

Margareta Paslaru continua seria creatiilor. Ideile maturitatii artistice ajung pe noul album-CD cu finalitate caritabila.

In paralel cu lucrul la volumul II al propriei carti 'Eu si Timpul' Margareta Paslaru compune muzica, texte, inregistreaza treptat noul sau album de autor. Va fi lansat in 2023 

Credit foto Sorin Stana

tvr2.tvr.ro - 19.04.2016 - “TVR 2 dedică o ediţie specială unei legende vii, artistului plurivalent Margareta Pâslaru”
/
agerpres / 12.09.2013, Petronius Craiu:  “(...) Un omagiu îi va fi adus şi legendei muzicii uşoare româneşti, Margareta Pâslaru, care a sărbătorit anul acesta 70 de ani de viaţă. Cântăreaţă, compozitoare şi textieră română de muzică uşoară-pop, folclor, actriţă de teatru şi film, realizatoare TV şi radio, Margareta Pâslaru este o personalitate complexă a culturii româneşti, vocea inconfundabilă şi farmecul său propulsând-o în rândul celor mai îndrăgiţi artişti. (...)
/
Luceafarul romanesc - Canada 1992: "Margareta Paslaru - O legenda"
/
Evenimentul zilei - 8 februarie 2000: Legenda muzicii usoare Margareta Paslaru revine la Bucuresti

Margareta Paslaru daruieste ceea ce dainuie, muzica!

 

Evenimentul Zilei ''Margareta pentru totdeauna'' - album CD Margareta Forever

 Margareta Paslaru -arhiva 2006

Jurnalul National 2007 - Margareta Paslaru

 

Margareta Paslaru la MyPlaylist - aflati ce muzica asculta artistii

Acasă - myplAylist.ro

Filme cu vocea Margaretei Paslaru in coloana sonora

 

Inca din 1963 mai multi regizori au ales melodii interpretate de Margareta Paslaru pentru coloanele sonore ale filmelor artistice realizate de-a lungul anilor.

 

Regizorul Francisc Munteanu a inclus in 1963 piesa Te iubesc asa cum esti, muzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu in filmul “La varsta dragostei” la min. 11’45”.

 

In 1971 regizorul Mircea Dragan a ales pentru “BD la munte si la mare” melodia “La Marea Neagra” – muzica Ion Cristinoiu, text Mihai Dumbrava (min. 8’22”). Putini stiu ca textul a fost adaptat pentru acest film. Cu versiunea originala “Mediterana”, interpretata tot de Margareta Paslaru, compozitorul a participat in 1970 la concursul de creatie al Festivalului “Olimpiada Cantecului” – Atena.

 

Nell Cobar, creatorul celebrului serial de animatie “Mihaela” a apelat in 1976 la compozitoarea Margareta Paslaru pentru a scrie muzica la doua dintre episoade: Bravo, Mihaela si Mihaela are probleme. Despre inceputul acestei colaborari, autorul vorbeste in Informatia Bucurestiului, august 1976: "In ce priveste noul meu film "Bravo, Mihaela", pot sa va destainui ca are o muzica originala, scrisa special de ... Margareta Paslaru".

 

Regizorul Lucian Pintilie a inclus in coloana sonora a filmului “Niki Ardelean colonel in rezerva” – 2003 compozitia lui Temistocle Popa, text Mircea Bloc “Cantecul zanei”, tema seriei Veronica.

 

Pentru genericele de inceput si sfarsit ale filmului ”Moartea domnului Lazarescu” 2006 regizorul Cristi Puiu a ales Chemarea marii - muzica George Grigoriu, text Mircea Block si Cum e oare - muzica Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu. Filmul a primit Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de la Cannes 2006.

 

Filmul “Chuck Norris vs Communism” – regia Ilinca Calugareanu 2015 include doua melodii semnate muzica si text Margareta Paslaru: Fara sa vrei (min 31’20”), Pasiunea (min. 41’42”).

 

Pentru filmul “Banat” 2006, regizorul italian Adriano Valerio a ales in interpretarea Margaretei Paslaru “Sa nu uitam sa iubim trandafirii” muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru. Tema se aude atat pe parcursul filmului cat si pe genericul de final.

Filme de lung metraj cu Margareta Paslaru

Filme de lung metraj cu Margareta Paslaru

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Regizorul Andrei Calarasu a ales-o pe Margareta Paslaru sa interpreteze propriul rol in pelicula "Doi baieti ca painea calda" turnata in 1962 cu premiera in 1965. In film sunt incluse si doua piese interpretate de artista: pe genericul de inceput „Buna seara Bucuresti” iar la min. 37:38, pe fundalul dialodului se aude „Visul meu”, ambele muzica Emanuel Ionescu, text Val Cebotenco.  

 ________________________________________________________________

In 1965 - 1966 Margareta Paslaru a filmat pentru coproductia Tunelul. Regizorul Francisc Munteanu a ales-o pentru rolul principal feminin Iulia, cantareata in localul Pisica albastra. Scenariu a fost scris de Gheorghi Vladimov si Francisc Munteanu. Pe langa evolutia actoriceasca rolul a inclus si interpretarea melodiilor compuse de George Grigoriu, text Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu. Din distributie au mai facut parte Aleksandr Loktev, Ion Dichiseanu, Valentina Maleavina, Margareta Paslaru, Lev Pragunov, Emmerich Schaffer, Florin Piersic, Viktor Filipov, Leonid Zvernitev, Stefan Banica. 

Premiera a avut loc pe 20 iunie 1966 in cadrul Festivalului National de Film "Pelicanul de Aur", editia a III-a. Juriul i-a acordat Margaretei Paslaru Diploma pentru Debut in Cinematografie.

________________________________________________________________

In august 1966 regizorul Lucian Bratu incepea filmarile la pelicula “Un film cu o fata fermecatoare”. Pentru rolul principal a fost aleasa Margareta Paslaru. Ruxandra Vancu, personajul creat de scenaristul Radu Cosasu, era o tanara absolventa de liceu aspiranta la statutul de actrita. Premiera a fost pe 3 martie 1967 la cinema Republica, actual Scala.

Noul rol, total diferit de cel “Tunelul”, este un adevarat maraton actoricesc. Interpretarea foarte naturala si convingatoare a dus in final la retragerea filmului din cinematografe dupa doar cateva zile de la premiera. Motivul a fost cat se poate de clar: personajul Ruxandra putea influenta negativ tineretul anului 1967. Pentru asta, dupa foarte multe cronici care laudau filmul si interpretarea actritei Margareta Paslaru, au aparut articole de condamnare a eroinei principale si cereri de interzicere a peliculei.

In film au mai jucat Stefan Iordache, Marin Moraru, Emmerich Schaffer, Cornel Coman, Ileana Stana Ionescu, Jorj Voicu, Virgil Ogasanu, Dorin Varga, Victoria Gheorghiu, Grigore Gonta, Romulus Vulpescu, D.I.Suchianu

  _______________________________________________________________

 

Tot in 1967 regizorul si scenaristul Cezar Grigoriu a distribuit-o pe Margareta Paslaru in rolul Nina Bina - o cantareata debutanta din filmul muzical "Impuscaturi pe portativ", scenariu Dimos Rendis si Cezar Grigoriu. Premiera a fost pe 5 februarie 1968 tot la cinema Republica, actual Scala.

Melodiile interpretate de artista au fost compuse de George Grigoriu pe texte de Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu. Margareta Paslaru fost acompaniata de formatia Sincron condusa de Cornel Fugaru.

Din distributie: Nae Roman, Puiu Calinescu, Stefan Banica, Dumitru Furdui, Stefan Tapalaga, Nicu Constantin, Ovid Teodorescu

  _______________________________________________________________

 

In 1972 Regizoarea Elisabeta Bostan incepe filmarile pentru feeria muzicala "Veronica", scenariu Elisabeta Bostan si Vasilica Istrati, muzica Temistocle Popa, textele melodiilor Mircea Bloc.

Pentru prima data Margareta Paslaru a fost solicitata sa interpreteze doua roluri intr-un film: Zana cea buna si Educaroarea severa.

Din distributie: Lulu Mihaescu, Angela Moldovan, Vasilica Tastaman, Dem Radulescu, George Mihaita, Thuri Stefan, Mihai Stan

Premiera - 16 aprilie 1973 la cinema Patria si Gloria

  _______________________________________________________________

 

Tot in 1972 s-a turnat si al doilea film din serie, "Veronica se intoarce".

De data asta, regizoarea Elisabeta Bostan a distribuit-o pe Margareta Paslaru in trei roluri: Zana cea buna, Educatoarea severa si Imparateasa furnicilor

Scenariul a fost scris tot de Elisabeta Bostan, muzica Temistocle Popa, textele melodiilor Mircea Bloc.

In distributie: Lulu Mihaescu, Angela Moldovan, Vasilica Tastaman, Dem Radulescu, Violeta Andrei, Florian Pittis, George Mihaita, Thuri Stefan

Premiera a fost pe 24 dec. 1973 la cinema Patria si Favorit

  _______________________________________________________________

Pentru "Gloria nu canta"  turnat in 1976, singurul film artistic de lung metraj realizat, regizorul Alexandru Bocanet a invitat-o pe Margareta Paslaru in rolul episodic "frizerita". 

Cu un scenariu scris de Dumitru Solomon, in distributia filmului au fost alesi: Toma Caragiu, Jean Constantin, Tora Vasilescu, Horatiu Malaele, Margareta Pogonat, Octavian Cotescu, Margareta Paslaru, Stefan Mihailescu-Braila, Constantin Diplan

Premiera: 16 mai 1977.

  _______________________________________________________________

 

Regizorul si scenaristul Francisc Munteanu a ales-o pentru a doua oara pe Margareta Paslaru sa interpreteze rolul principal feminin intr-unul dintre filmele sale - comedia muzicala "Melodii melodii" - 1978. 

In rolul Lia Bogdan artista a interpretat si melodiile compuse de Temistocle Popa, texte Sasa Georgescu. Din distributie: Cornel Constantiniu, Sergiu Zagardan, Cornel Patrichi, Radu Goldis, Jean Constantin, Aurel Giurumia, Marga Barbu, Ion Dichiseanu, Amza Pelea, Costel Baloiu. 

Premiera a fost pe 24 iulie 1978.

  _______________________________________________________________

 

In 1979 regizorul Gheorghe Vitanidis a invitat-o pe Margareta Paslaru sa interpreteze un rol episodic, o taranca, in filmul "Clipa", scenariu Dinu Sararu.

w

Va invitam la pagina Margareta Paslaru - Discografie

Pagina Discografie pe Facebook, 

este activa din 2012

Margareta Paslaru - discografie | Facebook

Gaudeamus Brasov 2022

In perioada 31 august - 4 septembrie are loc la Basov Targul de Carte Gaudeamus organizat de Radio Romania.

Margareta Paslaru a fost invitata la 11 editii Gaudeamus intre 2006 - 2019 plus 5 editii Bookfest.

AUDIO: "Amantii mei sunt cartile" - muzica Margareta Paslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia

Margareta Paslaru decenii 2000 - longevitate creatoare

 

Credit - regretatul artist fotograf Lucian Nastase

Incepand cu 2008 Margareta Pâslaru a colaborat si cu alte case de discuri lansand albume cu finalitate caritabila: 

Fundația Radio România - Bucuria de a canta; Eurostar - Cum sa te las?; E-Media - Providenta; Roton - Idei; Roton - Vibratii sufletesti. UNITER și apoi UCIN au produs albume de autor ale Margaretei Pâslaru avand ca invitati actori valorosi.

   Editurile Curtea Veche și Litera au lansat audiobook-uri în care artista joacă rolul povestitorului. Referitor la colaborarea cu Electrecord, Jurnalul Național "Electrecord la scena deschisă!" autor Dana Andronie din 06.12.2011 scria: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri pana in anul 2011.

Compozitia "Regina noptilor" ... Intre prieteni!

 

"Regina noptilor" o noua compozitie muzica si text Margareta Paslaru 2022 a fost inregistrata cu aranjamentul lui Andrei Kerestely. 

Piesa a fost difuzata la Radio Romania Actualitati in emisiunea "Intre prieteni" editia  din 28 iulie,  realizata de Daniela Mihai Soare. 

Sunt Margareta Paslaru si va invit la emisiunea radiofonica "In zori"

 

"Serotonina ca o vacanta" - compozitia Margaretei Paslaru muzica si text, a fost difuzata pe 

24 iulie 2022 in emisiunea "In zori" realizata de Catalin Adrian la Radio Romania Actualitati. 

Piesa orchestrata de Andrei Kerestely face parte din albumul "Vibratii sufletesti" 

lansat in 2021 la casa de discuri Roton in beneficiul World Vision Romania.

Istoric - Premiul anual Margareta Paslaru pentru Originalitate

 

Premiul Anual Margareta Paslaru pentru 'Originalitate interpretativa' in valoare de $1000, echivalent in lei la cursul zilei - a demarat in 2010 in cadrul Festivalului National de Muzica usoara Mamaia.

Acestia au fost  tinerii pe care i-am remarcat in diferite domenii artistice: 

2010 Andrei Ciobanu - solist pop; 2011 Bernice Chitiul - solista pop; 2012 Alina Manole - folk; 

2013 Calin Grigoriu – chitarist, orchestrator; 2014 Eva Radu - artist plastic; 2015 Dan Iliuta regizor film; 

2016 Liceul de Coregrafie Floria Capsali; 2017 Stefan Iancu - actor film; 

2018 Sanziana Dobrovicescu - compozitoare si autoarea cartii “Mastile fericirii”; 

2019 Paul Muresan - regizor de animatie; 2020 editie aniversara Cornelius Zirbo - celist, 

2021 Ana Maria Guran - actrita; 2022 Adelina Cociobanu - mezzosoprana.

Felicitari laureatilor!

Mezzosoprana Adelina Cociobanu a castigat in 2022 Premiul anual Margareta Paslaru pentru "Originalitate Interpretativa"

 

In 2022 tanara absolventa a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, 

mezzosoprana Adelina Cociobanu m-a impresionat prin timbrul generos si

interpretarea emotionanta.

Margareta Paslaru - sursa ''Stiati ca''...?

 

Radio Romania: Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naţionale

Fragment: Astăzi, 9 iulie, interpreta de muzică uşoară, pianista, compozitoarea, textiera, actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea, scenarista, scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru împlineşte vârsta de 79 de ani. (...)

Sursa: Radio Romania_ facebook_ 09.07.2022

https://www.facebook.com/RadioRomania/photos/a.782581675173238/5096998323731530/

Margareta Pâslaru împlinește 79 de ani. Interviu emoționant pentru Spectacola

Sursa: Spectacola, 08.07.2022, autor Georgiana Ionita

https://www.spectacola.ro/margareta-paslaru-implineste-79-de-ani-interviu-emotionant-pentru-spectacola-relatia-cu-timpul-meu-a-fost-si-este-o-seductie-riscanta-exclusiv_21107.html

Margareta Pâslaru împlinește 79 de ani. Interviu emoționant pentru Spectacola: Relația cu Timpul meu a fost și este o seducție riscantă

Margareta Pâslaru, foto arhiva personala

Margareta Pâslaru, artista care a revoluţionat muzica uşoară românească, împlinește, pe 9 Iulie, 79 de ani și 64 de ani de carieră. Marea artistă a acceptat invitația de a vorbi, într-un interviu pentru Spectacola, despre viața și cariera sa.

Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. A debutat în muzică în 1958, vocea ei amplă şi timbrul grav fiind remarcate rapid  de compozitorul George Grigoriu

 „În tinerețe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora”, este motto-ul după care se ghidează Margareta Pâslaru, și care a motivat-o să se implice în acțiuni caritabile. 

Longevitate creatoare pe multiple planuri: muzică, teatru, film, creații muzicale, susținerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, acțiuni de voluntariat. A inițiat în 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Roșie. În 2008 a fost onorată la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neîntreruptă. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a înregistrat 788 de piese la Radio, TV și pe discuri, până în prezent, inclusiv compoziții proprii. În 2018 au fost sărbătoriți cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Române, marcând deceniile 2000. Legendara artista a primit în SUA, în 2002, Premiul Women of Excelence pentru inițierea sărbătoririi zilei de 1 Iunie "Internațional Children's Day". În 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diplomă de Excelență și clachetă "Artist plurivalent". Desemnată Primul Ambasador al Festivalului Tânăr Sibiu, artista a primit Diplomă "Platina valorii", în 2019. Premiul Academic și Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost înmânate de prof. univ. dr. Laurențiu Damian, la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.

 

Margareta Pâslaru: Gândirea sănătoasă rămâne un exercițiu permanent, zilnic învăț câte ceva.

 
SPECTACOLA: Cum vă găsește aniversarea celor 79 de ani? Cum plănuiți să sărbătoriți această zi?

Margareta Pâslaru:  Lucrând la albumul aniversar 2023 . Este o „petrecere” în sine „te-mbată fără alcool”, vorba recentei compoziții ''Regina nopților'' . 

SPECTACOLA: Care este cadoul, material sau nu, pe care vi-l doriți în acest an?

Margareta Pâslaru: Darul divinității, darul de a compune. Fiorul transmis de muzică, răspândește bucurie, dragoste, tristețe, revoltă, umor, duioșie, chiar invită la dans. Am interpretat piese în ritmuri precum rumba lentă, vals, foxtrot, tango, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, slow-rock, reggae, shake, blues. De câte ori ideile sosesc :), le împărtășesc colaboratorilor Jolt și Andrei Kerestely în studioul cărora înregistrez în beneficiul unor cauze meritorii.

SPECTACOLA: Împliniți 79 de ani si continuați să rămâneți un etalon al feminității și al eleganței. Care este ritualul de frumusețe cu care vă mențineți în formă?

Margareta Pâslaru:  Gândirea sănătoasă rămâne un exercițiu permanent, zilnic învăț câte ceva. 

Margareta Pâslaru:  Cea mai eficientă „dietă” este cea de a cânta dansând

 
SPECTACOLA: Ați ținut vreodată dietă? Cum reușiți să vă mențineți în formă?

Margareta Pâslaru: Cea mai eficientă „dietă” este cea de a cânta dansând, consumă energia în turnee, două spectacole zilnic cu câte 5-6 melodii, și 3 spectacole sâmbăta și duminica (un comentator admira la TV faptul că cineva a cântat și dansat 4 minute). :)

Prin numeroase și minunate solicitări, în teatru și film, repetiții, înregistrări, filmări TV, mi-am format un ritm propriu. Desigur, ritmul prezent s-a schimbat, include adaptarea la noi tehnologii prin care prezint aspectul creator și experiența. Am înlocuit deplasările obositoare cu studioul de înregistrări.    

SPECTACOLA: Dacă ar fi să vă întoarceți în timp, ce sfat v-ați da, legat de îngrijirea pielii, dietă, sănătate?

Margareta Pâslaru:  Parafrazând, nu noaptea, ci solitudinea este un sfetnic bun. Ieșirea din tipare este esențială. 

SPECTACOLA: Tinerele de azi au o mulțime de „idoli”, de repere legate de stil, eleganță. Cum v-ați format dumneavoastră stilul? A existat o persoană care v-a inspirat? Ați avut un idol?

Margareta Pâslaru: Intuiția m-a ghidat, ceea ce există în interiorul meu se arată când mi se oferă o colaborare interesantă. M-au impresionat în '59-'60 Roberto Benzii micul dirijor minune, Lolita Torres și Eartha Kitt a cărei interpretare 'Angelitos negros' am preluat-o în stil propriu prin 1961.

SPECTACOLA: Ați încântat publicul și din postura de cântăreață, dar și din cea de actriță. Care postură vă este mai aproape de suflet?

Margareta Pâslaru: Produsul artistic este cel care vorbește, nu alegem, susținem longevitatea creatoare.  

SPECTACOLA: Credeți în destin sau credeți că mai degrabă omul își face norocul cu mâna lui?

Margareta Pâslaru:  Evit clișee, faptele mă conving, lucrul făcut cu pasiune!!  

SPECTACOLA: Stiu că aveți o obsesie legată de timp, obsesie care a stat ca inspirație pentru versurile mai multor piese, de-a lungul timpului. În copilărie, v-ați dat seama că nu veți mai serba niciodată 9 ani la 9 iulie. La fiecare deceniu ați venit cu o nouă poveste a timpului:  Ceasul vrăjitor, Timpul, Eu si Timpul (versuri V. Carianopol), Time is a Monster, Timpul nu moare. Anul acesta ați lansat „Timpul nu moare” - care este povestea acestei piese?

Margareta Pâslaru:  Ați menționat-o!  Vă invităm pe YouTube, vizionați acele piese (n.r. zâmbește), veți afla povești diferite, o reală recapitulare a deceniilor în doar 3 minute.

SPECTACOLA: Ce visa micuța Margareta Pâslaru în copilărie? 

Margareta Pâslaru:  La vârsta aceea, aptitudinile existente erau încurajate, semnalau posibilități care necesitau pregătire. Lecții de harpă, apoi balet cu maestra Floria Capsali, în paralel cu lecții de pian la clasa doamnei Lia Romascu. Toate conturau o pasiune, un drum. Fiecare disciplină a contribuit la evoluția artistică ulterioară. 

SPECTACOLA: „Timpul nu moare, e liber să zboare”- sunt versurile melodiei „Timpul nu moare”. Ne este prieten timpul sau dușman?

Margareta Pâslaru:  Relația cu Timpul meu a fost și este o seducție riscantă (n.r. zâmbește).  

SPECTACOLA: Toate melodiile dvs sunt o poveste, o trăire, un mesaj. Ce vă inspiră atunci când scrieți textele?

Margareta Pâslaru:  Dacă ați pune cap la cap toate textele compozițiilor mele, plus adaptările în limba română pe care le-am scris, interpretând repertoriul internațional, plus texte pentru alți compozitori, viziunea multora s-ar schimba (n. r. râde). Un răspuns-definiție ar încheia un studiu, o etapă științifică. Dar inepuizabile simțiri nu pot fi disecate. 

SPECTACOLA: Care sunt poveștile pe care Margareta Pâslaru își dorește să le mai scrie în versuri și să le cânte?

Margareta Pâslaru:   Este ușor să ai succes cu melodii cunoscute, difuzate ani și ani. Dar „O primă audiție, poate fi prima și ultima'', spunea regretatul dirijor Sile Dinicu, la Festivalul Mamaia. Decenii succesive am acceptat acel risc, înregistrând sute de lucrări pe care mi le-au încredințat cei 65 de compozitori valoroși. În absența lor, am continuat să compun, astfel, începând cu 2006, am lansat aproape anual, albume de autor.

Ceea ce figurează pe listă din 2014 este un show coregrafic, având ca fundal sonor propriile compoziții cu tematică variată atât din punct de vedere orchestral cât și vizual, susținută de lumina sugestivă. De ce coregrafic? Tinerii dansatori merită atenția noastră, după cei doi ani de „pauză” impusă.  

  

RADOR: Portreet - Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naţionale

Sursa: RADOR, 08.07.2022, autor Razvan Moceanu

https://www.rador.ro/2022/06/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-4/

 

Motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora” – Margareta Pâslaru

Sâmbătă, 9 iulie, cântăreaţa de muzică uşoară şi populară, pianista, compozitoarea, textiera, actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea, scenarista, scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru împlineşte 79 de ani. După aproape 65 de ani de carieră de excepţie, este considerată una dintre cele mai valoroase şi apreciate soliste de muzică ale României, impresionând prin timbrul său grav, total aparte. A cucerit publicul şi prin cei mai frumoși ochi albaștri din muzica românească, prin candoare şi senzualitate, iar în ultimii ani s-a remarcat prin nenumărate acte de caritate, realizate în beneficiul celor mai neajutorate persoane.

Peste 60 de compozitori s-au întrecut în a-i compune cântece, radioul a difuzat-o permanent – ea fiind şi o colaboratoare statornică a Teatrului Naţional Radiofonic -, Casa de Discuri „Electrecord” i-a scos disc după disc – fiind pe locul al doilea în topul all-time al vânzărilor, cu 66 de discuri lansate, după Gică Petrescu, televiziunea a invitat-o la toate emisiunile de divertisment și la celebrele sale revelioane, iar cinematografia a ispitit-o cu numeroase roluri de „zână bună”, mai multe coloane sonore ale unor filme fiind animate de interpretarea sa remarcabilă. Iată de ce, acum, la ceas de sărbătoare, Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă, fiind şi una dintre cele mai generoase artiste întâlnite veodată în ţara noastră.

* * * * *

Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti.

Primii ani de viaţă i-a parcurs într-un mediu artistic, în lumea pictorilor şi sculptorilor şi a urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură.

În anul 1958, la vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop de la televiziune, cea care realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o înregistrează la Radio, în anul 1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări ale anilor ’60 – 26.000 de unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.

La 10 iulie 1960, participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma, ”Toată lumea face sport”, în care realizatorii Valeriu Lazarov și George Mihalache o solicită să cânte melodia ”Picolissima serenada”, în limba italiană.

În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”, devenită, la rându-i, un mare şlagăr.

În anul 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori şi tot în 1961 debuta în film, în producţia  „Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov.

În adolescenţă a frecventat un curs de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă – CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu şi a frecventat cursurile Facultăţii de Drept.

În 1962 era prezentă pe afişul filmului „Doi băieți ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraş, artista fiind interpreta vocală a melodiei „București”, muzica Temistocle Popa, text Sașa Georgescu.

În anul 1963, era prezentă pe coloana sonoră a filmului „La vârsta dragostei”, în regia lui Francisc Munteanu, cântând „Te iubesc așa cum ești”, pe muzica lui George Grigoriu şi textul lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, iar un an mai târziu se afla în distribuţia producţiei lui Valeriu Lazarov, „Omul din umbră la soare”.

Tot în anul 1964, Margareta Pâslaru a fost distribuită de regizorul Liviu Ciulei, alături de personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Spectacolul avea să ajungă la peste 400 de reprezentaţii, în 4 stagiuni.

Numele Margaretei Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov, premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și camera” – regia Valeriu Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, 1966 – „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a adus artistei diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur” care a avut loc la Mamaia.

În anul 1966, Margareta juca în „Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături de Ștefan Iordache şi Marin Moraru, iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”, în regia lui Cezar Grigoriu, alături de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu și invitata Nancy Holloway.

Tot în anul 1967, Margareta începea o colaborare remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în piesa „Care din doi” de Radu Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas personajului Miss Barbara, fiind prezentă în spectacol alături de Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia Stănescu.

În anul următor, artista colabora din nou cu Teatrul Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel Coman.

Tot în anul 1968, juriul internațional al primei ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de activitate printr-un veritabil „One Woman Show“, în care a interpretat 23 de melodii.

Tot în 1968 primeşte Discul de Aur, iar în anul următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M., având onoarea de a se afla pe aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum Ginette Reno, James Last, Patty Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.

Margareta Pâslaru obţinuse deja statutul de vedetă, fiind acompaniată de  propria formație – Rolf Albricht, având contribuţii importante şi la coregrafia spectacolelor sale. Artista începuse să primească multe invitaţii de a cânta peste hotare, însă autorităţile comuniste îi refuză vizele pentru următorii 10 ani.

În anul 1969, colaborează la realizarea celor şase episoade ale serialului radiofonic „Șoseaua Nordului“, după romanul lui Eugen Barbu, regia fiind semnată de Constantin Moruzan. Margareta interpreta rolul Marta alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu sau Alfred Demetriu.

Anul 1971 îi prilejuieşte apariţia în producţia pentru marile ecrane „BD la munte și la mare”, regia Mircea Drăgan, fiind interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”, pe muzica lui Ion Cristinoiu, iar în următorii doi ani a fost prezentă în seria de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan şi în 1973 – „Veronica se întoarce”, regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

În 1976 este prezentă pe afişul filmului „Gloria nu cântă”, în regia lui Alexandru Bocăneț, alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele şi Tora Vasilescu, doi ani mai târziu interpretând rolul principal feminin în „Melodii, melodii”, un film în regia lui Francisc Munteanu, pe muzica Temistocle Popa, în distribuţie aflându-se Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea şi Ion Dichiseanu.

Tot în anul 1978, Margareta juca în piesa de Teatru radiofonic „Dacă nu era el”, de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu, interpretând rolul Viorica Zamatrache, alături de Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sorin Medeleni, Constantin Băltărețu, Florian Pittiș, Alexandru Arșinel, Genoveva Preda, iar în anul 1979 a fost distribuită în două filme – „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, şi în „Expresul de Buftea”, în regia lui Haralambie Boroș.

În anul 1980 juca la Teatrul „Ion Vasilescu” în piesa “De ce nu cade soarele”, regia Tudor Mărăscu, alături de Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea. Actrița Margareta Pâslaru lansa cu acel prilej compoziția proprie “Păsările nu mor niciodată”, pe textul lui Ovidiu Dumitru.

În anul 1981, era din nou invitată la Teatrul radiofonic, pentru piesa „Gardul cu iederă”, de Lia Crișan, regia Constantin Dinischiotu, interpretând rolul Catrinel, alături de Gina Patrichi, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Mircea Albulescu, Corado Negreanu, Virgil Ogașanu şi Alexandru Arșinel.

Tot în anul 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați – Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol – , fiind acompaniată de trupa „Romanticii“ condusă de Mircea Drăgan, momentul prilejuind apariţia unui nou concept de spectacol, cu schimbarea costumaţiei la vedere.

În anul 1983, Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv, soţul în America, însă sufletul i-a rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta şi i-a adus dragostea și prețuirea oamenilor.

Imediat după evenimentele din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr mare de proiecte sociale, cu o generozitate ieşită din comun.

Începând cu anul 1993, Margareta a cedat integral toate drepturile ce-i reveneau din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, Uniunea Cineaştilor din România – pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campaniei Naționale “Artiștii pentru Artiști” a UNITER, Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” şi Căminului de Copii “Grădinari”. Să recunoaştem, acest gest este un unicat şi spune foarte multe despre personalitatea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.

În anul 1996, Margareta lansa albumul “Margareta Best of …”, sub egida Electrecord, cuprinzând 22 de piese, iar în anul 2000, Electrecord lansa albumul “Margareta, 40 de ani de la primul disc”.

Tot în 1996, Margareta Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi Membră de Onoare a Clubului UNESCO România.

În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, fiind acompaniată de Radu Goldiș și trupa acestuia.

În anul 2000, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București şi a devenit Membră de Onoare a Crucii Roșii din România.

În anul 2005, se află pe coloana sonoră a filmului de mare succes „Moartea domnului Lăzărescu”, regia Cristi Puiu – care a obţinut Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de film de la Cannes, în 2006, interpretând piesele „Cum e oare?”, pe muzica lui Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării”, muzica George Grigoriu, text Mircea Block.

Tot în 2006, Electrecord scotea albumul “Margareta forever”, în anul 2007, UNICEF producea DVD-ul “Margareta de dragul copiilor”, în acelaşi an apărând pe piaţă albumul “Muzică de colecție Margareta Pâslaru”, iar în anul 2008, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, lansa albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008, produs de Fundația Radio România, conţinând 26 piese.

În 2008 primea Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public şi, în acelaşi an, Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României.

Tot în anul 2008, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor, iar începând cu anul 2009, Margareta Pâslaru a sprijinit tinerii talentați, în colaborare cu posturile Radio România Actualități şi Radio România Cultural.

Tot în 2009 a imprimat „Basme fermecate”, fiind povestitorul de pe audiobook-ul cu 5 basme de Hans Christian Andersen apărut la Editura Curtea Veche.

În 2010, la 50 de ani de la lansarea primul disc, Margareta lansa CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se acorda Trofeul Electrecord şi, începând cu acelaşi an, artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000 $, unor tineri valoroși din diverse domenii precum muzică, teatru, film, dans şi pictură.

Tot în 2010, interpreta rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“, de Frații Grim, o înregistrare realizată pentru Fonoteca Radio România, iar în 2011 întruchipa rolul povestitorului în cele trei volume – carte + CD – ale Editurii Litera, care lansa titlul „Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii”.

În acelaşi an a devenit Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania şi a obţinut Premiul pentru Excelență – o viață dedicată muzicii şi carității – Premiile Confidențial TV.

În 2012, Margareta îşi lansa volumul „Eu şi timpul”, un volum publicat la Editura Curtea Veche.

În anul 2013, la împlinirea a 55 de ani de activitate artistică, Fundația Radio România a lansat CD-ul aniversar „Margareta 70“, cuprinzând 23 de piese, iar în 2014 artista a lansat albumul de autor “Actorii cântă”, produs de UNITER

În acelaşi an, Margareta iniţia programul „Vise frumoase copii“ la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, iar în 2015 a produs albumul de autor “Stelele filmului cântă”, sub egida UCIN.

În anul 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF i-a oferit Premiul de Excelență pentru întreaga activitate şi placheta „Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent” şi tot în 2016, a lansat albumul de autor “Cum să te las?”.

De asemenea, în anul 2016 apărea pe marile ecrane producţia „Banat”, în regia lui Adriano Valerio, în care Margareta Pâslaru interpretează melodia „Să nu uităm să iubim trandafirii”, muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru.

La 29 martie 2018, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la împlinirea a 60 de ani de carieră, prin lansarea albumului de autor “Providența”, la Magazinul Muzica din capitală.

La 28 iunie 2018, Muzeul Național al Literaturii Române a programat o sesiune de autografe a Margaretei Pâslaru, prilejuită de lansarea albumului „Providența”, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă pe multiple planuri.

Tot în 2018, obţine „Premiul publicului” la Gala Femei de succes – ediţie centenară

În anul 2019, Margareta Pâslaru a primit Premiul „Platina Valorii” oferit de Teatrul Gong din Sibiu la Festivalul Tânar şi Premiul „Femeia anului 2018” la categoria „O viaţă dedicată scenei”, la Gala revistei Avantaje.

În noiembrie 2020, a lansat albumul “IDEI” editat de Casa de discuri Roton în beneficiul Băncii de Alimente Crucea Roşie Română. Lansarea a avut loc pe Spotify, Deezer, Apple music, Roron Radio nostalgia. Printre cele 18 piese, se află  trei cântece de muzică populară, o piesă din repertoriul internaţional şi 15 compoziţii proprii.

În noiembrie 2021, Casa de discuri Roton editează şi lansează pe internet albumul “Vibraţii sufleteşti” produs în beneficiul fundaţiei World Vision Romania. Albumul cuprinde şapte compoziţii, muzică populară, trei compozitori invitaţi.

În acelaşi an, obţine „Premiul Academic” şi „Trofeul Uniunii Cineaştilor din România” oferit la Gala UCIN 2021.

În prezent, Margareta Pâslaru lucrează la albumul prin care va sărbători 65 de ani de activitate artistică neîntreruptă, album programat să fie lansat în anul 2023.

A colaborat cu aproape toţi copozitorii de muzică uşoară aşa-numiţi clasici, precum Henry Mălineanu, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, iar din colaborarea cu aceştia, au ieşit peste 1000 de melodii de neuitat, cum sunt „Chemarea mării” – de George Grigoriu, „Cum e oare?” – de Florin Bogardo, „Va veni o clipă” – Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica – Temistocle Popa, „O mască râde, o mască plânge” – Vasile Veselovschi, „Mediterana”, cunoscută și sub titlul „La Marea Neagră” – Ion Cristinoiu, „Cine știe” – Horia Moculescu și altele.

Din întreg repertoriul artistei, circa 800 de melodii au fost înregistrate la Radio, pe discuri, sau la Televiziune, iar cariera sa impresionantă a fost răsplătită cu peste 80 de premii prestigioase, onoruri și diplome.

Din respect şi cu simpatie, Margareta Pâslaru a fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar mai mereu ea a răspuns la toate aceste cuvinte măgulitoare foarte simplu: „eu rămân un artist“.

Foto: Arhiva personală a doamnei Margareta Pâslaru