Margareta Paslaru, longevitate creatoare pe multiple planuri: muzica, teatru, film, creatii muzicale, sustinerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, actiuni de voluntariat. In 1968 a primit Discul de Aur premiul acordat de Consiliul de Stat pentru Cultura si Arta CSCA si Electrecord. 1969 i s-a inmanat prestigiosul trofeu M.I.D.E.M. (Marché International du Disque et de l'Édition Musicale, pe scena la Cannes - Franta ediția 1967/1968). Este prima solista de muzica usoara din Romania care a primit acest trofeu. In 2008 a fost onorata la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neintrerupta. A initiat in 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Rosie. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a inregistrat 793 de piese la Radio, TV si pe discuri pana in prezent, inclusiv 111 compozitii proprii declarate la UCMR-ADA. In 2018 au fost sarbatoriti cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Romane marcand deceniile 2000. Legendara artista a primit in USA 2002 Premiul Women of Excelence pentru initierea sarbatoririi zilei de 1 Iunie "International Children's Day". In 2016 Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diploma de Excelenta si clacheta "Artist plurivalent". Desemnata Primul Ambasador al Festivalului Tanar Sibiu, artista a primit Diploma "Platina valorii" in 2019. Premiul Academic si Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost inmanate de prof.univ.dr. Laurentiu Damian la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.

Margareta Paslaru ''O legenda vie a Romaniei o artista cu totul speciala'' Jurnalul National 2008

Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta regie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta regie. Afișați toate postările

luni, 11 noiembrie 2019

Margareta Paslaru invitata la Festivalul Maria Tanase in 1971, 2009





Intalnirea cu Maria Tănase a avut loc in 1962 in cadrul repetitiilor cu spectacolul “Opera de trei parale” de Bertold Brecht, regizat de Liviu Ciulei la Teatrul L.S. Bulandra. Si dansa a fost aleasa in distributie, impreuna cu Toma Caragiu

Discretia, modestia si disciplina atat pe scena, cat si in cabina  aveau darul de a-mi disipa cumva, temerile debutului actoricesc, la cei 19 ani ai mei. Prin oglinda din cabina o observam pe Maria. Avea parul grizonat, ondulat natural, ceea ce adauga la infatisarea distinsa. Statura medie, armonioasa, era dominata de privirea expresiva. Imi  tineam rasuflarea cand o ascultam lucrand asupra unor replici: 
"Bagati-va  sabiile in teaca, caci de nu, veti vedea voi cine-i Jeny Spelunca"
.
 Profunzimea glasului patrundea, iar atitudinea necesara convingea. 
.
Într-o zi, mi-a urmărit repetiţia din culise, în timp ce interpretam 'songurile' în stil „brechtian“ mai mult vorbit decât cântat, aşa cum cerea autorul şi cum dorea Liviu Ciulei. La pauză, Maria mi s-a adresat  în stilul ei, unic:

Ascultă, fă… Tu trebuie să cânţi muzică populară. Ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrână…
.
Apoi, m-a invitat la dansa acasa, in strada Popa Nan. A deschis un cufar, parea fermecat, precum in povesti, incarcat  cu broderii, costume rare. La lumina candelei se ruga Minodora Nemes, tanara pe care dorea sa o adopte
..

Am urmat acel sfat dupa ce Maria s-a prapadit in 1963. De atunci, cantecele populare din diferite zone, au incheiat toate recitalurile mele de muzica usoara in tara si peste hotare. A avut fler Maria...

Paul Urmuzescu - CD " Margareta forever " 2006 - Parerea mea este ca ce a reprezentat Maria Tanase pentru muzica populara, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica usoara si va ramane inscrisa in istoria marilor artisti. 


FACLA Tel Aviv 1977: "In "Blestemul " vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase." 

.

Foto: Margareta Paslaru pe scena Festivalului Maria Tanase, Craiova 1971
W

joi, 3 mai 2018

Margareta Paslaru de vorba cu... regizorul Daniel Sandu

Joi, 3 mai, de la ora 12:00, invitatul doamnei Margareta Paslaru este regizorul Daniel Sandu.
Daniel Sandu a vrut să se facă preot și a ajuns regizor. După cinci ani de seminar teologic la Roman, a hotărât că nu e pregătit pentru preoție și a dat la Facultatea de Regie din cadrul Universității Media. A făcut câteva scurtmetraje cu care a mers prin festivaluri (Numărătoarea manuală, Vocea a doua, Cai putere) și a lucrat în televiziune (La Bloc, Nimeni nu-i perfect). În 2004, a scris prima variantă a scenariului pentru Un pas în urma serafimilor, un film inspirat din experiența regizorului în seminarul din Roman, cu un diriginte (părintele Ivan, interpetat de Vlad Ivanov) care ajunge să-și abuzeze elevii în căutarea lui obsesivă de adevăr, și o gașcă de puști (jucați excelent de câțiva actori foarte tineri) care chestionează, țin piept autorității și, în timpul ăsta, trec printr-un ritual al maturizării.

“Un pas în urma serafimilor”, filmul cu cele mai multe nominalizări la Premiile Gopo 2018, și-a adjudecat 8 statuete, printre care cele mai importante trofee ale serii: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor (Daniel Sandu), premiu oferit de Banca Transilvania, Cel mai bun scenariu (Daniel Sandu), Cel mai bun film de debut (Daniel Sandu), Cel mai bun actor într-un rol principal (Vlad Ivanov), premiu oferit de Audi România, Cel mai bun actor într-un rol secundar (Ali Amir), Cea mai bună imagine (George Dăscălescu) și Tânără speranță (Ștefan Iancu). De asemenea, “Un pas în urma serafimilor” a primit și Premiul Asociației Române a Operatorilor (RSC).

duminică, 16 august 2015

Margareta Paslaru prezinta pe... Dan Iliuta la Espresso de week-end

Vi-l prezentam in cadrul rubricii duminicale,  pe cel mai tanar invitat din lumea filmului. Este vorba despre  liceanul-regizor Dan Iliuta al carui film "Tibi" a fost selectionat la Festivalul de la Cannes sectiunea "Short Film Corner".

Pentru dinamica productie si energia creatoare a echipei, scenariu, muzica sugestiva, montaj alert, o rezultanta promitatoare,  Dan Iliuta a primit Premiul Anual Margareta Paslaru pentru 'Originalitate in progres' 2015.

Va invitam  sa urmariti interviul la rubrica permanenta a Margaretei Paslaru care sarbatoreste sase ani in eter. 

http://www.trilulilu.ro/margareta-paslaru-prezinta-pe-dan-iliuta#ref=profil

Artista sustine tineri talentati, interpreti ai diferitelor genuri muzicale  - pop, classic, jazz, folk, rap, opera, alaturi de artisti plastici, regizori de film, cauze meritorii promovate prin muzica, precum CD-urile "Actorii canta" in beneficiul artistilor cu probleme de sanatate.


* Programul "Voluntarii muzicii" initiat de Margareta Paslaru cu ani in urma continua fara oprire si pe calea undelor.
Alex Buzica, iti multumim pentru asistenta.
W

duminică, 23 iunie 2013

Maria Tanase si Margareta Paslaru in distributia piesei "Opera de trei parale" 1962 Teatrul L. S. Bulandra

Rautatile unor persoane marunte nu pot umbri efigia iconica a Mariei Tanase
Autor: Anca Nicoleanu
22 Iun 2013 - 00:05
La ceas de aduceri aminte, Margareta Pâslaru, ea însăşi o mare artistă, povesteşte despre Maria Tănase şi despre cum a marcat-o întâlnirea cu cea supranumită “Pasărea măiastră” a cântecului popular românesc. 
 
“În toamna anului 1962, maestrul Liviu Ciulei m-a ales pentru rolul Polly din piesa “Opera de trei parale” de Bertold Brecht". Ca urmare, am abandonat cursurile Facultăţii de Drept - Ştiinţe Juridice. Repetiţiile aveau loc atât la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Izvor), cât şi la sala de lângă Grădina Icoanei. După prima lectură a textului, la repetiţii, am întâlnit şi restul distribuţiei: Toma Caragiu - partenerul meu, Jules Cazaban - tatăl, Rodica Tapalagă, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Dumitru Furdui, Mimi Enăceanu – mama, şi, Maria Tănase.
Discreţia dânsei, modestia şi disciplina atât pe scenă, cât şi în cabină, aveau darul de a-mi disipa, cumva, temerile debutului actoricesc, la cei 19 ani ai mei. Prin oglinda din cabină o observam pe Maria, avea părul grizonat, ondulat natural, ceea ce adăuga la distinsa-i înfăţisare. Statura medie, armonioasă, era dominată de privirea ochilor expresivi. Îmi ţineam răsuflarea când o auzeam lucrând asupra unor replici: “Băgaţi-vă <> în teacă... veţi vedea voi cine-i Jeny Spelunca”... Profunzimea glasului pătrudea, iar atitudinea necesară rolului, convingea.
Ascultându-mă din culise cum interpretam “songuri” de Kurt Weill potrivit indicaţiilor regizorale - adică vorbind pe muzică - dânsa m-a tras deoparte şi mi-a spus: “Ascultă, fă... tu trebuie să cânţi muzică populară, ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrână”. Uluită de atenţia acordată, nu am îndrăznit să cânt folclor, în perioada următoare. Abia după trista despărţire din 1963, i-am urmat îndemnul de-alungul celor 55 de ani de meserie pe care îi aniversez anul acesta. Încheiam fiecare recital de muzică uşoară susţinut în ţară sau în străinatate, cu folclor, mulţumindu-i în gând Mariei. A avut fler!
Am păstrat în suflet şi acea amintire a unei zile de toamnă cu lumina blândă când, după repetiţii, m-a invitat în strada Popa Nan, unde locuia. Dorea să-mi dezvăluie “comoara” costumelor brodate de mână, păstrate într-un cufăr sculptat ca în basme.
Muzica pe care a înnobilat-o punându-şi amprenta unică, mulţimea care a inundat Calea Victoriei conducând-o spre locul de veci, confirmă - dacă mai era nevoie - că valoarea mult iubitei Maria rămâne, iar răutăţile unor persoane mărunte nu-i pot umbri efigia iconică."

Arhivă blog