Faceți căutări pe acest blog

Margareta Paslaru Viata, vocatie, viziune

Fotografia mea
Viata artistica daruita publicului continua prin creatii proprii, muzica populara, emisiuni radiofonice, cartea 'Eu si Timpul', sustinerea tinerilor, actiuni in folosul societatii. Sarbatorirea din 2008 la Uniunea Compozitorilor cat si aniversarea celor 50 de ani de la inregistrarea primului disc, m-au emotionat, prin "Trofeul Electrecord". Admiratorii veniti din colturile tarii cu brate de flori, au incoronat soclul pe care am cantat in stil 'paslaresc'. Peste 800 de inregistrari, printre care ale celor 65 de compozitori care au scris pentru timbrul meu vocal, alte piese, din repertoriul international - filme, compozitii proprii muzica si text, sau inspirate de versurile poetilor, au adus bucurie milioanelor de ascultatori si continua sa atraga alte generatii pe You Tube, Twitter, LinkedIn, Facebook, G+. In 2016 am fost onorata cu placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenta pentru intreaga cariera. In 2018 am serbat 60 de ani activi prin albumul de autor "Providenta" Motto: In tinerete ne straduim sa ne facem un nume, la maturitate trebuie sa folosim 'numele' spre binele altora. Margareta Paslaru

marți, 10 iulie 2018

Documentar: Marea artistă Margareta Pâslaru la aniversarea a 75 de ani de viaţă şi 60 de ani de carieră artistică

Sursa- AGERPRES
DOCUMENTAR: Marea artistă Margareta Pâslaru la aniversarea a 75 de ani de viaţă şi 60 de ani de carieră artistică

Margareta Pâslaru este artista care a revoluţionat muzica uşoară românească şi care, în cei 60 de ani de carieră artistică neîntreruptă pe diferite planuri, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci şi prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Marea artistă - care la 9 iulie 2018 împlineşte 75 de ani - este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, mereu preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile

https://www.agerpres.ro/documentare/2018/07/09/documentar-marea-artista-margareta-paslaru-la-aniversarea-a-75-de-ani-de-viata-si-60-de-ani-de-cariera-artistica--140610

Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amator.
Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanţi la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov şi George Mihalache) şi cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare şlagăr al anilor '60 - ''Pe aripa vântului''. După 15 ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, şlagărul ''Baladă'', potrivit site-ului artistei, margaretapaslaru.blogspot.com.

În 1959, tânărul compozitor George Grigoriu, auzind-o cântând şi apreciindu-i timbrul special, compune pentru eleva Pâslaru Margareta ''Chemarea mării'' ("Şi-n apa mării", cum o numea publicul). Înregistrată la Radio România, piesa în interpretarea tinerei soliste devine un mare şlagăr . ''Chemarea mării'' marchează şi debutul discografic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare în 1961. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ''un mit al muzicii uşoare''.

Discul de Aur - primit în 1968 - o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.



A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.

Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansează şlagăr după şlagăr: ''Mandolina mea'' şi ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Şerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În acelaşi timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăţi) să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, premiate la Montreaux şi Cairo.

Vocea amplă şi timbrul grav al Margaretei îi inspiră atât pe compozitorii clasici ai muzicii uşoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, cât şi pe cei tineri pe atunci - Temistocle Popa, Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu. Au fost 65 de compozitori care i-au încredinţat creaţiile lor.

Arhiva Foto AGERPRES

Astfel Margareta Pâslaru îşi creează un repertoriu vast, la care se adaugă şlagăre internaţionale: ''Trandafirii tăi'', ''În grădina bucuriilor'', ''Harap Alb'', ''Spuneam că nu-mi pasă'', ''Poate vreţi să dansaţi'', etc. Din repertoriul său sunt înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din ţară şi străinătate. Apreciata cântăreaţă evoluează excelent ca actriţă în teatru şi film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică şi text, acompaniindu-se la pian.

Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ''Opera de trei parale'' de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentaţii, şi a beneficiat de o distribuţie de excepţie: Clody Bertola, Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, George Măruţă şi Rodica Tapalagă.

Este distribuită, în 1968, în spectacolul de teatru radiofonic ''Nu sunt Turnul Eiffel'' de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut, apoi, şi pe disc vinil, în rolul Manţi, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu. Un an mai târziu, apare în serialul radiofonic ''Şoseaua Nordului'' după romanul lui Eugen Barbu, regia Constantin Moruzan, în rolul Marta, alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu. Tot în 1968, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Menţiunea ''Cerbul de Aur'', ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediţii.

În acelaşi an, la numai 25 de ani, artista a sărbătorit 10 ani de activitate printr-un ''One Woman Show'' cântând 23 de piese, unele compoziţii proprii. La ediţia 1969 a Festivalului Internaţional Cerbul de Aur artista face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital; acompaniată de propria formaţie (Rolf Albricht) şi creându-şi coregrafia, Margareta Pâslaru interpretează 12 piese româneşti, şlagăre internaţionale, folclor şi compoziţii proprii.

Arhiva Foto AGERPRES

Este solicitată din ce în ce mai mult de mari regizori şi realizatori TV, printre care se numără: Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu, Titus Munteanu, Dumitru Moroşanu, Paul Urmuzescu, Tudor Mărăscu, Aurora Andronache, Dan Mihăescu, Ovidiu Dumitru şi mulţi alţii. Din păcate, solicitările de peste hotare nu au putut fi onorate, fiindcă Margareta Pâslaru nu a primit viză de ieşire - în vest - timp de 10 ani.

Continuă apariţiile la televiziune, Sala Palatului, Teatrul ''Constantin Tănase'', Sala Polivalentă, grădini de vară (''Boema''), alături de artişti celebri ca: Stela Popescu, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman, Alexandru Arşinel, Horia Moculescu ş.a. Este invitată la Teatrul Radiofonic, face înregistrări la radio şi pe disc. Joacă în filme (''Tunelul'' - regia Francisc Munteanu, ''Un film cu o fată fermecătoare" - regia Lucian Bratu, ''Împuşcături pe portativ'' - regia Cezar Grigoriu, ''Veronica'' - regia Elisabeta Bostan, ''Veronica se întoarce'', ''Gloria nu cântă' - regia Alexandru Bocăneţ, ''Melodii, melodii'' - regia Francisc Munteanu). Devine, astfel, una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului.



În 1983, se stabileşte în SUA, urmându-şi soţul, Gheorghe Sencovici. Margareta îşi continuă activitatea artistică pe diverse planuri. În paralel cu lucrul la galeriile de artă compune şi înregistrează la 'Q Sound Studio NY': ''Cheia'', ''Tatăl nostru'', ''Omul bun învinge'', ''Un copil uitat'', ''Un pod peste ocean'', ''Bucuria de-a cânta'', ''Sărbători fericite'', ''Listen my daughter'', ''Am cântat''. Schiţează continuu muzică şi texte pe care le definitivează la Bucureşti. În 1998 şi 1999 efectuează turnee în SUA şi Canada cu recitalul "Vine, vine... Margareta" prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, acompaniată de Radu Goldiş.
Devine voluntar şi activează în cadrul numeroaselor proiecte precum "The Food Bank", "Meals on Wheels", "Bridges". Trece de cealaltă parte a camerei de filmat în calitate de regizor artistic, producător, scenarist, editor, la TV şi "M Soul Productions", creând documentare şi programe cultural educative. Margareta Pâslaru a donat 200 de emisiuni la Muzeul Carter House din oraşul Summit, statul american New Jersey. Organizează "Ziua Internaţională a Copilului" - 1 Iunie la San Francisco, formând oraşe surori cu Summit New Jersey, Washington DC şi alte state. Toate aceste contribuţii la mai binele comunităţii i-au adus, în 2002, premiul ''Women of Excellence'' categoria Arts & Humanities - oferit de Senatul statului New Jersey.
În 1996, se întoarce în România, pentru a-şi lansa o casetă audio şi un CD - ''The best of...'', donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora. Tot atunci, Margareta Pâslaru a primit diploma, insigna şi titlul de membru de onoare al Comitetului Naţional Român UNICEF. De altfel, ea s-a implicat tot timpul în acţiuni umanitare şi de voluntariat, atât în SUA, cât şi în ţară.

Arhiva Foto AGERPRES

Albumul ''Margareta - 40 de ani de la debut'', lansat în 2000, s-a epuizat în câteva ore. În 2006, după şase ani de absenţă pe piaţa muzicală românească, a lansat albumul ''Margareta Forever'', cu o parte dintre cele mai reprezentative melodii din repertoriul său de aproximativ 700 de înregistrări. (''Cântecul Zânei'' din filmul ''Veronica'', ''Vei pleca'', ''Ale tale'' - melodie realizată în duet cu Dan Spătaru etc.). CD-ul a fost lansat la 18 noiembrie 2006 şi a fost dedicat memoriei soţului ei, Gheorghe Sencovici.

În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul ''Margareta Pâslaru - de dragul copiilor'', în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările din vânzarea acestuia să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România. DVD-ul, produs la a 60-a aniversare a UNICEF, conţine piese de mare succes ale interpretei, înregistrate în Televiziunea Română, între anii 1966-2007, precum şi compoziţia ''Ziua noastră, ziua copiilor'' cântată împreună cu Grupul Allegretto. Artista a donat drepturile unui Centru de Plasament UNICEF.

Margareta Pâslaru este sărbătorită la 22 septembrie 2008, în Aula Uniunii Compozitorilor, la împlinirea a 50 de ani de carieră artistică, iar în noiembrie acelaşi an, în foaierul Sălii Radio are loc lansarea CD-ului ''Bucuria de a cânta''. Artista a donat drepturile de autor ce-i revin din vânzarea acestui CD în beneficiul pensionarilor Orchestrei Radio dirijată de Sile Dinicu.


Foto: (c) Liviu Sova / AGERPRES FOTO

La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, Margareta Pâslaru a sărbătorit 50 de ani de la lansarea primului său disc, printr-o altă lansare, un CD de autor - ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', album pe care a semnat muzica tuturor celor 25 de melodii. Pentru acesta, a fost recompensată cu "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord.

Fiind implicată în acţiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ''Şcoala te face mare'', pentru a descuraja abandonul şcolar. În septembrie 2009, Crucea Roşie Română lansează proiectul ''Banca de Alimente'' implementat în ţara noastră la iniţiativa Margaretei Pâslaru care a ''importat'' conceptul. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ''Crucea Roşie 135 ani de Umanitate'', în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.

La 7 mai 2012, Margareta Pâslaru şi-a lansat volumul "Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune", editat la Curtea Veche Publishing. În această carte, artista redă cu sensibilitate momente din viaţa şi din cariera sa, întregite de intensitatea trăirilor şi determinarea care au caracterizat-o întotdeauna, toate acestea însoţite de aproape 100 de ilustraţii din arhiva personală, multe dintre ele prezentate pentru prima dată publicului. Fundaţia Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar ''Margareta 70'' - 55 de ani de activitate artistică. Artista donează încasările şi drepturile programului "Banca de Alimente" al Crucii Roşii Române.



Margareta Pâslaru a primit, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Castelul Peleş, la 12 mai 2013, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.

În iunie 2014, a fost lansat un CD surpriză, "Actorii cântă", ce cuprinde compoziţii ale Margaretei Pâslaru pe texte proprii sau pe versurile unor poeţi români, special alese şi interpretate de unii dintre cei mai valoroşi şi îndrăgiţi actori - Emilia Popescu, Marius Manole, Maria Buză, Mihai Bisericanu, Marius Bodochi, Silviu Biriş, Rodica Mandache, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Florin Zamfirescu, Ovidiu Niculescu, Gelu Niţu şi Margareta Pâslaru; sunt incluse piese binecunoscute precum: ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', ''Timpul'', ''Turneul", ''Libertatea nu se învaţă...'', ''Fericirea mult visată'', dar şi prime audiţii - "Pansele negre" pe versuri bacoviene, în duet cu Florin Zamfirescu, şi "La un capăt al lumii TU la celălalt EU" pe versurile lui Marius Tucă.

Foto: (c) Alex Tudor / AGERPRES FOTO

Prin acest CD, Margareta Pâslaru şi UNITER s-au gândit că pot face mai mult pentru artiştii, pe care i-au admirat şi pe care îi apreciază, încasările din vânzarea acestui CD fiind donate în Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER.

Tot în 2014, i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 - instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ''Grigore Alexandrescu'', nu doar pentru anunţuri de urgenţă, incendiu, cutremur, evacuare, cât şi pentru poveşti. Programul "Vise frumoase, copii" cuprinde istorioare citite copiilor de Margareta pe audiobook-ul "Basme fermecate".

Un moment emoţionant al anului 2014 a fost reîntâlnirea, după 45 de ani, cu Mireille Mathieu, cu ocazia concertului pe care doamna muzicii franceze l-a susţinut la Sala Palatului. Mireille Mathieu a invitat-o pe scenă pe Margareta Pâslaru, alături de care, în 1969, a fost prezentă la Cannes, unde ambele artiste au primit Trofeul MIDEM.

În acelaşi an a expus o parte dintre ţinutele sale de scenă la expoziţia ''Haina îl face pe om'' de la Muzeul Naţional de Istorie, alături de trofee, afişe, discuri, amintiri de familie ale artistei, toate intrând în patrimoniul muzeului. De asemenea, o parte dintre obiectele personale ale Margaretei Pâslaru au fost donate în noiembrie 2014 licitaţiei ''Dăruind vei dobândi'' organizată la Casa de Licitaţii Artmark, unde s-au adjudecat discul vinil din 1981 cu şlagărele ''Lasă-mi toamnă, pomii verzi'' şi ''Păsările nu mor niciodată'', afişul turneului din Canada cu recitalul extraordinar "Vine, vine ... Margareta" prin care, în 1998, a serbat 40 de ani de activitate şi un anteriu creat special pentru spectacolul de gală al Festivalului ''Maria Tănase'', ediţia XX, Craiova 2009.



În noiembrie 2015 a lansat albumul ''Stelele filmului cântă'', un nou proiect muzical cu scop caritabil iniţiat de Margareta Pâslaru şi produs de Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), toate încasările rezultate din vânzarea acestuia fiind destinate ajutorării artiştilor vârstnici, cu probleme de sănătate, care s-au retras din lumea filmului. Albumul ''Stelele filmului cântă'' cuprinde 21 de compoziţii proprii semnate Margareta Pâslaru, interpretate de artişti cu nume sonore: Maia Morgenstern, Ştefan Velniciuc, Stela Popescu, Ştefan Bănică, Valentin Teodosiu, Adriana Trandafir, Jeanine Stavarache, Eugen Cristea, Andreas Petrescu, Marian Râlea, Monica Davidescu, Aurelian Temişan, Alexandru Arşinel, Alexandra Velniciuc. Margareta Pâslaru cântă şi pe acest CD compoziţii proprii - "Veniţi la Bucureşti" şi o piesă tribut adus regretatei poete Constanţa Buzea - "Şi viaţa merge mai departe", versuri pe care artista le-a primit cu dedicaţie.

Margareta Pâslaru a lansat, la 30 mai 2016, albumul de autor "Cum să te las?", în beneficiul supravieţuitorilor incendiului, care a avut loc la clubul "Colectiv" în 2015. Tot în 2016, la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF) i-a fost decernată placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră, potrivit https://margaretapaslaru.blogspot.ro.

Foto: (c) Cristian Nistor / AGERPRES FOTO

La 29 martie 2018 artista a lansat albumul de autor ''Providenţa'', prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate. Albumul aniversar a fost realizat în beneficiul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

"Fericită coincidenţă! 2018 marchează Marea Unire, 90 de ani de Radio, iar pentru mine 60 de ani activi de la debutul care a creat un impact durabil. Tulburarea stârnită de versurile unor poeţi prezenţi pe albumul de autor ''Providenţa'', precum Ana Blandiana, George Bacovia, George Ţărnea, Oscar Wilde, Constanţa Buzea, Marius Tucă, vibrează în glas. Am regăsit printre strofe propriul univers, solitudinea necesară. Piscurile reuşitelor rămân, nu se repetă, evoluăm în pas cu dinamica autentică din noi înşine", mărturisea Margareta Pâslaru, la sesiunea de autografe organizată în 28 iunie 2018 de Muzeul Naţional al Literaturii Române, pentru albumul "Providenţa".


Foto: (c) Cristian Nistor / AGERPRES FOTO

Ani la rând a prezentat rubrica radiofonică ''Margareta Pâslaru prezintă pe...'' la Radio România Cultural, inclusă în emisiunea ''Espresso de week-end'', prin care susţine tineri artişti din diferite domenii. Din 2010 artista oferă tinerilor excepţionali un Premiu Anual pentru ''Originalitate Interpretativă'', premiu care îi poartă numele.
Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activităţi umanitare este ''în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora''. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)
W

luni, 9 iulie 2018

Margareta Paslaru invitata la Antena 1 - emisiunea 'Prietenii de la 11' cu Diana si Ristei

Margareta Paslaru a fost sarbatorita la Antena 1 in emisiunea 'Prietenii de la 11 cu Diana si Ristei


 



Artista Margareta Paslaru a implinit 75 de ani

Credit foto - Lucian Nastase

 

Astăzi este ziua ta - Margareta Paslaru - 09 Iul 2018 | scris de Dănuț Deleanu

Cu ochi mari, albaștri, ca “apa mării, de pe întregul litoral”, cu un chip drăgălaș şi aluniță ștrengărească pe obrazul drept, asemeni celebrei Marilyn Monroe, minunata, legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant. În acea vreme, nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta!
A fost vedeta de necontestat a anilor 70-80, umplând săli de spectacol, jucând în filme şi în piese de teatru şi apărând pe micul ecran în aproape toate emisiunile de varietăţi ale televiziunii române. Păstrând şi azi aceeaşi energie juvenilă şi aceeaşi voce inconfundabilă, domnia sa este extrem de prolifică scoţând în continuare adevărate bijuterii muzicale, de cele mai multe ori făcând-o în scopuri caritabile
S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.

Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!
După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda! De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.
Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent.
Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria. Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc!
În 1996, lansează o casetă audio şi un CD “The best of…” , donând Comitetului Român UNICEF toate încasările . În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul “Margareta Pâslaru – de dragul copiilor”, în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România.
De atunci, cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente şi a iniţiat proiecte în scopuri caritabile. Să amintim numai că, acum doi ani, buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv, iar, de curând, la 29 martie 2018, a lansat albumul de autor “Providenţa” (prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate), album realizat în beneficul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
Astăzi, legendara, unica, neobosita, inimoasa „Pâslărița” împlinește 75 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru!

duminică, 8 iulie 2018

Portret: Margareta Paslaru, personalitate complexa a culturii nationale, implineste 75 de ani


de Răzvan Moceanuhttp://www.rador.ro/2018/07/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-implineste-75-de-ani/

PORTRET: Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naţionale, împlineşte 75 de ani

Motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora” – Margareta Pâslaru

Luni, 9 iulie, cântăreaţa de muzică uşoară şi populară, pianista, compozitoarea, textiera, actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea, scenarista, scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru împlineşte 75 de ani.

 După 60 de ani de carieră impresionantă, este considerată una dintre cele mai valoroase şi apreciate soliste de muzică ale României, impresionând prin timbrul său grav, total aparte. A cucerit publicul şi prin cei mai frumoși ochi albaștri din muzica românească, prin candoare şi senzualitate, iar în ultimii ani s-a remarcat prin nenumărate acte de caritate, realizate în beneficiul celor mai neajutorate persoane.
Peste 60 de compozitori s-au întrecut în a-i compune cântece, radioul a difuzat-o permanent – ea fiind şi o colaboratoare statornică a Teatrului Naţional Radiofonic -, Casa de Discuri „Electrecord” i-a scos disc după disc – fiind pe locul al doilea în topul all-time al vânzărilor, cu 66 de discuri lansate, după Gică Petrescu, televiziunea a invitat-o la toate emisiunile de divertisment și la celebrele sale revelioane, iar cinematografia a ispitit-o cu numeroase roluri de „zână bună”, mai multe coloane sonore ale unor filme fiind animate de interpretarea sa remarcabilă. Iată de ce, acum, la ceas de sărbătoare, Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă, fiind şi una dintre cele mai generoase artiste întâlnite veodată în ţara noastră.
Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti.
Primii ani de viaţă i-a parcurs într-un mediu artistic, în lumea pictorilor şi sculptorilor şi a urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură.
La vârsta de 4 ani şi jumătate are prima ei apariţie în public, în rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini, pe scena Operei Naţionale.
În anul 1958, la vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop de la televiziune, cea care realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o înregistrează la Radio, în anul 1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări ale anilor ’60 – 26.000 de unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.
La 10 iulie 1960, participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma, ”Toată lumea face sport”, în care realizatorii Valeriu Lazarov și George Mihalache o solicită să cânte melodia ”Picolissima serenada”, în limba italiană.
În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”, devenită, la rându-i, un mare şlagăr.
În anul 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori şi tot în 1961 debuta în film, în producţia  „Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov.
În adolescenţă a frecventat un curs de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă – CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu şi a frecventat cursurile Facultăţii de Drept.
În 1962 era prezentă pe afişul filmului „Doi băieți ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraş, artista fiind interpreta vocală a melodiei „București”, muzica Temistocle Popa, text Sașa Georgescu.
În anul 1963, era prezentă pe coloana sonoră a filmului „La vârsta dragostei”, în regia lui Francisc Munteanu, cântând „Te iubesc așa cum ești”, pe muzica lui George Grigoriu şi textul lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, iar un an mai târziu se afla în distribuţia producţiei lui Valeriu Lazarov, „Omul din umbră la soare”.
Tot în anul 1964, Margareta Pâslaru a fost distribuită de regizorul Liviu Ciulei, alături de personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Spectacolul avea să ajungă la peste 400 de reprezentaţii, în 4 stagiuni.
Numele Margaretei Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov, premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și camera” – regia Valeriu Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, 1966 – „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a adus artistei diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur” care a avut loc la Mamaia.
În anul 1966, Margareta juca în „Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături de Ștefan Iordache şi Marin Moraru, iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”, în regia lui Cezar Grigoriu, alături de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu și invitata Nancy Holloway.
agerpres_9361440 margareta paslaru
Festivalul National de muzica usoara Mamaia ’65. In imagine solistii: Horia Moculescu, Gratiela Chitu, Luki Marinescu, Ilinca Cerbacev, Constantin Draghici, Margareta Paslaru si Aurelian Andreescu.

Tot în anul 1967, Margareta începea o colaborare remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în piesa „Care din doi” de Radu Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas personajului Miss Barbara, fiind prezentă în spectacol alături de Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia Stănescu.
În anul următor, artista colabora din nou cu Teatrul Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel Coman.
Tot în anul 1968, juriul internațional al primei ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de activitate printr-un veritabil „One Woman Show“, în care a interpretat 23 de melodii.
 
Tot în 1968 primeşte Discul de Aur, iar în anul următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M., având onoarea de a se afla pe aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum Ginette Reno, James Last, Patty Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.
Margareta Pâslaru obţinuse deja statutul de vedetă, fiind acompaniată de  propria formație – Rolf Albricht, având contribuţii importante şi la coregrafia spectacolelor sale. Artista începuse să primească multe invitaţii de a cânta peste hotare, însă autorităţile comuniste îi refuză vizele pentru următorii 10 ani.
În anul 1969, colaborează la realizarea celor şase episoade ale serialului radiofonic „Șoseaua Nordului“, după romanul lui Eugen Barbu, regia fiind semnată de Constantin Moruzan. Margareta interpreta rolul Marta alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu sau Alfred Demetriu.
 
Anul 1971 îi prilejuieşte apariţia în producţia pentru marile ecrane „BD la munte și la mare”, regia Mircea Drăgan, fiind interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”, pe muzica lui Ion Cristinoiu, iar în următorii doi ani a fost prezentă în seria de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan şi în 1973 – „Veronica se întoarce”, regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
Margareta Paslaru la Festivalul 'Cerbul de Aur' 1968.
Margareta Paslaru la Festivalul ‘Cerbul de Aur’ 1968.

În 1976 este prezentă pe afişul filmului „Gloria nu cântă”, în regia lui Alexandru Bocăneț, alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele şi Tora Vasilescu, doi ani mai târziu interpretând rolul principal feminin în „Melodii, melodii”, un film în regia lui Francisc Munteanu, pe muzica Temistocle Popa, în distribuţie aflându-se Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea şi Ion Dichiseanu.
Tot în anul 1978, Margareta juca în piesa de Teatru radiofonic „Dacă nu era el”, de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu, interpretând rolul Viorica Zamatrache, alături de Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sorin Medeleni, Constantin Băltărețu, Florian Pittiș, Alexandru Arșinel, Genoveva Preda, iar în anul 1979 a fost distribuită în două filme – „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, şi în „Expresul de Buftea”, în regia lui Haralambie Boroș.
În anul 1980 juca la Teatrul „Ion Vasilescu” în piesa “De ce nu cade soarele”, regia Tudor Mărăscu, alături de Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea. Actrița Margareta Pâslaru lansa cu acel prilej compoziția proprie “Păsările nu mor niciodată”, pe textul lui Ovidiu Dumitru.
 
În anul 1981, era din nou invitată la Teatrul radiofonic, pentru piesa „Gardul cu iederă”, de Lia Crișan, regia Constantin Dinischiotu, interpretând rolul Catrinel, alături de Gina Patrichi, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Mircea Albulescu, Corado Negreanu, Virgil Ogașanu şi Alexandru Arșinel.
Tot în anul 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați – Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol – , fiind acompaniată de trupa „Romanticii“ condusă de Mircea Drăgan, momentul prilejuind apariţia unui nou concept de spectacol, cu schimbarea costumaţiei la vedere.
În anul 1983, Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv, soţul în America, însă sufletul i-a rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta şi i-a adus dragostea și prețuirea oamenilor.
Imediat după evenimentele din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr mare de proiecte sociale, cu o generozitate ieşită din comun.
Începând cu anul 1993, Margareta a cedat integral toate drepturile ce-i reveneau din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, Uniunea Cineaştilor din România – pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campaniei Naționale “Artiștii pentru Artiști” a UNITER, Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” şi Căminului de Copii “Grădinari”. Să recunoaştem, acest gest este un unicat şi spune foarte multe despre personalitatea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.
 
În anul 1996, Margareta lansa albumul “Margareta Best of …”, sub egida Electrecord, cuprinzând 22 de piese, iar în anul 2000, Electrecord lansa albumul “Margareta, 40 de ani de la primul disc”.
Tot în 1996, Margareta Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi Membră de Onoare a Clubului UNESCO România.
În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, fiind acompaniată de Radu Goldiș și trupa acestuia.
 
În anul 2000, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București şi a devenit Membră de Onoare a Crucii Roșii din România.
 
În anul 2005, se află pe coloana sonoră a filmului de mare succes „Moartea domnului Lăzărescu”, regia Cristi Puiu – care a obţinut Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de film de la Cannes, în 2006, interpretând piesele „Cum e oare?”, pe muzica lui Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării”, muzica George Grigoriu, text Mircea Block.
Tot în 2006, Electrecord scotea albumul “Margareta forever”, în anul 2007, UNICEF producea DVD-ul “Margareta de dragul copiilor”, în acelaşi an apărând pe piaţă albumul “Muzică de colecție Margareta Pâslaru”;

In anul 2008, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, lansa albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008, produs de Fundația Radio România, conţinând 26 piese.
 
În 2008 primea Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public şi, în acelaşi an, Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României.
 
Tot în anul 2008, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor, iar începând cu anul 2009, Margareta Pâslaru a sprijinit tinerii talentați, în colaborare cu posturile Radio România Actualități şi Radio România Cultural.
Tot în 2009 a imprimat „Basme fermecate”, fiind povestitorul de pe audiobook-ul cu 5 basme de Hans Christian Andersen apărut la Editura Curtea Veche.
În 2010, la 50 de ani de la lansarea primul disc, Margareta lansa CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se acorda Trofeul Electrecord şi, începând cu acelaşi an,

 artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000 $, unor tineri valoroși din diverse domenii precum muzică, teatru, film, dans şi pictură.
Tot în 2010, interpreta rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“, de Frații Grim, o înregistrare realizată pentru Fonoteca Radio România, iar în 2011 întruchipa rolul povestitorului în cele trei volume – carte + CD – ale Editurii Litera, care lansa titlul „Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii”.
 
În acelaşi an a devenit Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania şi a obţinut Premiul pentru Excelență – o viață dedicată muzicii şi carității – Premiile Confidențial TV.
 
În 2012, Margareta îşi lansa volumul „Eu şi timpul”, un volum publicat la Editura Curtea Veche.
În anul 2013, la împlinirea a 55 de ani de activitate artistică, Fundația Radio România a lansat CD-ul aniversar „Margareta 70“, cuprinzând 23 de piese, iar în 2014 artista a lansat albumul de autor “Actorii cântă”, produs de UNITER
În acelaşi an, Margareta iniţia programul „Vise frumoase copii“ la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, iar în 2015 a produs albumul de autor “Stelele filmului cântă”, sub egida UCIN.
 
În anul 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF i-a oferit Premiul de Excelență pentru întreaga activitate şi placheta „Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent” şi tot în 2016, a lansat albumul de autor “Cum să te las?”.
De asemenea, în anul 2016 apărea pe marile ecrane producţia „Banat”, în regia lui Adriano Valerio, în care Margareta Pâslaru interpretează melodia „Să nu uităm să iubim trandafirii”, muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru.
La 29 martie 2018, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la împlinirea a 60 de ani de carieră, prin lansarea albumului de autor “Providența”, la Magazinul Muzica din capitală.
Cantareata Margareta Paslaru, la Festivalul 'Cerbul de Aur' de la Brasov 1969
Cantareata Margareta Paslaru, la Festivalul ‘Cerbul de Aur’ de la Brasov 1969

La 28 iunie 2018, Muzeul Național al Literaturii Române a programat o sesiune de autografe a Margaretei Pâslaru, prilejuită de lansarea albumului „Providența”, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă pe multiple planuri.
A colaborat cu aproape toţi copozitorii de muzică uşoară aşa-numiţi clasici, precum Henry Mălineanu, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, iar din colaborarea cu aceştia, au ieşit peste 1000 de melodii de neuitat, cum sunt „Chemarea mării” – de George Grigoriu, „Cum e oare?” – de Florin Bogardo, „Va veni o clipă” – Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica – Temistocle Popa, „O mască râde, o mască plânge” – Vasile Veselovschi, „Mediterana”, cunoscută și sub titlul „La Marea Neagră” – Ion Cristinoiu, „Cine știe” – Horia Moculescu și altele.
 
Fapt demn de remarcat, Margareta Pâslaru este artista situată pe locul al doilea în topul discurilor editate de Electrecord – cu 66 de discuri, 5 casete şi 4 CD-uri, după Gică Petrescu, caruia Electrecord i-a lansat 67 de discuri, 7 casete şi 3 CD-uri.
Din întreg repertoriul artistei, circa 800 de melodii au fost înregistrate la Radio, pe discuri, sau la Televiziune, iar cariera sa impresionantă a fost răsplătită cu peste 80 de premii prestigioase, onoruri și diplome.
Din respect şi cu simpatie, Margareta Pâslaru a fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar mai mereu ea răspuns la toate aceste cuvinte măgulitoare foarte simplu: „eu rămân un artist“.

 

Arhivă blog