Jurnalul National 2007 - Margareta Paslaru

 

Margareta Paslaru decenii 2000 - longevitate creatoare

 

Credit - regretatul artist fotograf Lucian Nastase

Incepand cu 2008 Margareta Pâslaru a colaborat si cu alte case de discuri lansand albume cu finalitate caritabila: 

Fundația Radio România - Bucuria de a canta; Eurostar - Cum sa te las?; E-Media - Providenta; Roton - Idei; Roton - Vibratii sufletesti. UNITER și apoi UCIN au produs albume de autor ale Margaretei Pâslaru avand ca invitati actori valorosi.

   Editurile Curtea Veche și Litera au lansat audiobook-uri în care artista joacă rolul povestitorului. Referitor la colaborarea cu Electrecord, Jurnalul Național "Electrecord la scena deschisă!" autor Dana Andronie din 06.12.2011 scria: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri pana in anul 2011.

BRANDUL "Margareta" -- Vlad Teodorescu 2009 Jurnalul National

Voi ati cerut arhiva :) Iata un material bogat care include si Brandul 'Margareta' din primavara anului 2009

https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/margareta-p-acirc-slaru-feminitatea-cea-mai-gingasa-forta-din-lume-145785.html

Margareta Paslaru, omagiu lui Eminescu

http://jurnalul.ro/cultura/muzica/margareta-paslaru-eminescu-633830.html


 
Margareta Paslaru, omagiu lui Eminescu

Ce suflet trist”, compoziţia Margaretei Pâslaru pe versuri de Mihai Eminescu, este un omagiu adus de către artistă poetului naţional.

Melodia va fi inclusă pe viitorul CD al Margaretei Pâslaru care va cuprinde, printre altele, şi piesa “Libertatea nu se învaţă”. “Ce suflet trist” a fost difuzată în audiţie absolută pe 12 ianuarie 2012, la Radio România Cultural, în emisiunea “Oaza de muzică”. Piesa a fost compusă în 1995 şi înregistrată în ianuarie 2012 în studioul Jolt Kerestely. Acompaniază chitaristul Capriel Dedeian.
SURSA: Jurnalul National - 15 Ianuarie 2013

Margareta Paslaru si Mariuca - aniversare - lanseaza CD cedand drepturile la Crucea Rosie, Februarie 2000

EVENIMENTUL ZILEI - 8 februarie 2000 (fragment)
Legenda muzicii usoare Margareta Paslaru revine la Bucuresti Cea mai apreciata solista de muzica usoara a anilor'60-'70, Margareta Paslaru, vine astazi la Bucuresti.
Debutul ei in teatru s-a produs in 1964, cand regizorul Liviu Ciulei i-a incredintat rolul Polly din "Opera de trei parale" de Bertold Brecht.Un an mai tarziu isi incepe cariera cinematografica, interpretand-o pe cantareata Iulia in "Tunelul: lui Francisc Munteanu. (Otilia Mihailov)

-------------------------------------------



NATIONAL - 9 februarie 2000 (fragment)Margareta Paslaru a avut parte de o primire hollywoodiana. Ieri, in prezenta unui numar covarsitor a reprezentantilor mass-media, a sosit pe Aeroportul Otopeni celebra interpreta Margareta Paslaru a carei vizita in Romania este prilejuita de lansarea albumului "40 de ani de la primul disc", CD produs de Casa de Discuri Electrecord.Printre numele cunoscute venite sa o intampine pe Margareta s-au remarcat directorul general al Electrecordului
Cornelia Andreescu, realizatoarea radio Lucica Popescu Moraru si sotul ei Marin Moraru, cat si rudele interpretei, cumnatul si nepoata, manechinul Alina Sencovici. (Horatiu Tudor)

-----------------------------------------------------------------


ADEVARUL - 12 februarie 2000 (fragment)Dupa 40 de ani, Margareta Paslaru si-a adjudecat o pagina in istoria muzicii usoare romanesti. Ai putea crede ca doar Andre, GAZ pe FOC sau B.U.G.Mafia pot aduna la lansari sute de fani infierbantati. Gresit. Un
puhoi de melomani de varsta a treia s-a napustit ieri, la Galeriile Muzica. Galagiosi si pusi pe fapte mari, au tinut mortis sa participe la lansarea MARGARETEI PASLARU. Prilej tocmai bun de a-si vedea favorita si de a-si aduce aminte de tinerete. Au adus flori, iar unul dintre ei chiar un goblen cu chipul Margaretei. O invalmaseala uriasa. Pensionari epuizati renuntau, unul cate unul. Tenacitatea a invins, insa, in cele mai multe cazuri. S-au inghesuit, s-au agitat, s-au urcat chiar si pe scena. In aplauze si urale, a aparut si Margareta. A inceput sa vorbeasca. Au fost exprimate nemultumiri dintre cele mai diverse: "Nu se-aude!","Nu se vede!","Stati jos!","Mai sus!"(...) MARGARETA PASLARU a scris o pagina de istorie in muzica noastra. A dovedit-o, daca mai era nevoie, lansarea de ieri.
(Diana Popescu)


------------------------------------------------------------------------

JURNALUL NATIONAL - 9 februarie 2000 (fragment) Vedeta anilor '60-'70 este subiect vanat de fotoreporterii anului 2000
Ieri dimineata, o multime de ziaristi se stransesera in fata Aeroportului Otopeni sa nu piarda momentul in care Margareta Paslaru si fiica ei, Mariuca, isi puneau piciorusele pe pamant romanesc.La fel de miniona si cu zambetul cuceritor, Mariuca este bucatica rupta Margareta, doar ca mai timida. Am intrebat-o daca n-o deranjeaza statutul de vedeta al mamei sale. "E
mama mea si o iubesc oricum ar fi", a raspuns ea. (Ruxandra Chivu)

-----------------------------------------------

LIBERTATEA - 9 februarie 2000 (fragment) Margareta in Romania. TAROM nu i-a permis cantaretei sa aduca 500 de jucarii. Dupa primul salut adresat asistentei din aerogara veche Otopeni, Margareta Paslaru a tinut sa transmita romanilor dragostea ei. Dupa
care artista si-a aratat regretul referitor la faptul ca TAROM nu i-a permis din motive de surplus de bagaj aducerea in tara a 500 de jucarii, ce urmau sa fie donate copiilor orfani.

--------------------------------------------------

CRONICA ROMANA - 11 februarie 2000 (fragment)Inconjurata de prieteni Margareta si-a lansat discul carierei. Restaurantul Bucur s-a dovedit ieri neincapator pentru multimea de prieteni dragi ai Margaretei Paslaru, dar si pentru numerosii ziaristi si fotoreporteri veniti sa imortalizeze reintalnirea cu cea mai mare vedeta a muzicii usoare romanesti.
Ceea ce s-a dorit o conferinta de presa, organizata de Casa de Discuri Electrecord, s-a transformat in doar cateva secunde intr-o buluceala de nedescris, toti cei prezenti practic luand-o cu asalt pe mult-indragita solista.
Unul dintre cele mai importante motive pentru care solista se afla in Romania este dorinta de a darui Crucii Rosii drepturile de autor provenite din vanzarea casetei si CD-ului. Aceasta, dupa ce a donat de Craciun o alta suma de bani cu care cei de la Crucea Rosie au putut aduce zambetul pe buzele mai multor sute de copii.
(Eugen Comarnescu, Cornelia Ciobanica)

Margareta Paslaru intervievata la Jurnalul National

Una dintre marile doamne al muzicii uşoare româneşti, şi nu numai, Mar­ga­reta Pâslaru îşi sărbătoreşte sâm­bă­tă ziua de naştere. La mulţi ani!

La a doua lansare a CD-ului de autor „Margareta – 50 de ani de la pri­mul disc – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”), prof. univ. muzicolog, critic muzical Mihai Cosma spunea despre sărbătorita noastră: „Acest volum pe care l-a lansat domnia sa, care este tipărit în Editura Universităţii Na­ţio­nale de Muzică din Bucureşti, este un element inedit pentru Universitatea noastră, care s-a canalizat, aşa cum e şi firesc, în zona muzicii clasice, dar am considerat, parcurgând pa­gi­nile de creaţie ale doamnei Marga­reta Pâslaru, că domnia sa face parte din clasicismul muzicii româneşti prin valoarea compoziţiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziţii asupra tuturor generaţiilor, aş spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri. (...)”

„Cum trăiesc? Prin muzică şi multiple alte activităţi în sprijinul semenilor. Pasiunea mă face să lucrez fără oprire, chiar dacă nu apar des pe micul ecran, creez muzică şi texte pe care le înregistrez.

Astfel a prins viaţă «Fii voluntar!», tema campaniei «Europa, casa noastră», pe care am interpretat-o şi la aniversarea a «135 de ani de Uma­nitate» ai Crucii Roşii Române. În pa­ralel, noul program pe care l-am ini­ţiat «Voluntarii muzicii» evo­luea­ză cu sprijinul Chelgate şi Reprezentanţa Comisiei Europene la Bu­cu­reşti. Programul-pilot va continua în a doua jumătate a anului în şcolile Capitalei, cu intenţia de a fi extins în restul ţării. Educaţia muzicală este importantă. O altă colaborare de du­ra­tă, de data aceasta la Radio, a evidenţiat printr-o retrospectivă primele două sezoane ale rubricii «Margareta prezintă pe...» din cadrul emisiunii «Radioul de sâmbătă seara». În această emisiune, realizată de Pompilius Onofrei, susţinem tineri de viitor, interpreţi de excepţie ai muzicii pop, folclor, jazz, operă, chiar instrumentişti ai muzicii clasice.

Cei care mă apreciază ştiu cu si­guranţă tot ceea ce trebuie ştiut. Este ui­mitor faptul că după jumătate de se­col de la debutul meu mii şi mii de fani din ţară şi diaspora îmi postează compoziţiile, clipuri, fotografii, versuri, filmele în care am jucat, cro­nici, toate pe site-urile de socializare. Mulţi îmi povestesc despre în­sem­nă­tatea melodiilor mele, care au coincis cu momente fericite din viaţa lor; pri­mul sărut sau prima despărţire, şla­gă­re fredonate în vacanţă, la căsătorie. Do­vada memoriei afective şi colecti­ve transmisă din generaţie în ge­ne­ra­ţie, prin muzică, este ca o hartă a su­fletului românesc răspândit în lume.

M-am născut româncă, beneficiez de gena familiei din care provin.

Vocea mea a străbătut lumea pe calea undelor sau pe scene şi ecran, ca mesager al artei muzicale, dise­mi­nând spiritul românesc. Cum spune o vorba din bătrâni – «Omul sfinţeşte locul», un artist aparţine lumii. Ro­mânia, cu frumuseţile-i divine, răs­co­leşte privitorul precum un tablou. Ce trebuie admirat fără a fi atins. Cât priveşte atitudinea?! Ea poate fi elevată prin cultură şi educaţie.

Artistul se naşte, nu se face! Faptul că am fost aleasa compozitorilor, aleasa publicului, a regizorilor de teatru şi film m-a determinat să-mi ur­mez vocaţia, pasiunea, chemarea, drumul destinului. M-am temut de succes, uneori succesul deschide poarta răutăţilor şi a invidiei.

Chiar sâmbătă, 9 iulie, voi fi la microfonul emisiunii «Radioul de sâmbătă seara», unde îl voi intervieva pe talentatul violonist de numai 13 ani Mircea Dumitrescu. Un sincer «La mulţi ani!», colegilor născuţi în aceeaşi zi!!! Diversificarea paletei artistice pe care am practicat-o o viaţă va continua.”

Sursa:

Jurnalul National 7 Iulie - Ramona Vintila

Omul Zilei: Margareta Paslaru - 29 Martie 2011

Margareta Pâslaru îşi oferă ajutorul în cadrul Campaniei Naţionale „Artiştii pentru artişti”, iniţiată de UNITER. Astfel, ieri seară, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional din Bucureşti, artista a oferit autografe pentru CD-ul „50 de ani de la primul disc”, fondurile obţinute din vânzarea acestui album urmând să fie cedate în beneficiul artiştilor aflaţi în nevoie. „Nu puteam să nu fiu aproape de actori. Am avut şansa de a juca împreună cu unii dintre ei în teatru şi filme. Voi lua parte la Campania «Artiştii pentru artişti» ori de câte ori va fi necesar. În tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim numele spre binele altora”, mărturiseşte Margareta Pâslaru.

În cadrul campaniei au avut loc spectacole la Teatrul de Comedie, Teatrul German de Stat din Timişoara, Teatrul de Nord Satu Mare, Teatrul Naţional de Operetă, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani, Teatrul pentru copii „Arlechino” din Braşov, Teatrul „Ariel” din Târgu-Mureş, Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic şi Opera Naţională din Bucureşti. Banii obţinuţi din vânzarea biletelor pentru respectivele spectacole vor fi donaţi pentru Fondul de Solida ritate Teatrală.

Pentru consecvenţa cu care îşi ajută colegii de breaslă, Jurnalul Naţional o declară pe Margareta Pâslaru „Omul zilei”.

Foto: Dan Marinescu / Jurnalul Naţional

http://www.jurnalul.ro/caleidoscop/calendar/omul-zilei-margareta-paslaru-573262.html

*

Margareta Pâslaru şi Maria Dinulescu "Nu exista conflict intre generatii"

"Nu există conflict între generaţii"

Maria Dinulescu şi Margareta Pâslaru lansează campania "Generaţia nouă apreciază şi susţine generaţia matură".

Autori:

OANA-MARIA BALTOC, ANCA NICOLEANU

http://www.jurnalul.ro/special/special/nu-exista-conflict-intre-generatii-571250.html

Sursa: Jurnalul National 11 Martie 1011

*

Eminescu - Ziua Culturii Nationale

Cum s-a născut o zi în care România îşi dă o nouă şansă. Ne dorim o zi în care politica să cedeze locul culturii Autor: MONICA ANDRONESCU (fragment)

Se întâmpla în 1850, pe 15 ianuarie, la Ipoteşti... Se năştea, în familia lui Gheor ghe şi a Ralucăi Eminovici, cel ca re avea să devină Mihai Eminescu, cel mai important poet român. Acum, la mai mult de un secol şi jumătate, ziua de 15 ianuarie se transformă, printr-un decret al Parlamentului, în Ziua Culturii Na ţio nale, la iniţiativa Aca demiei Ro mâ ne. Despre această zi, serbată pentru prima dată în 2011, am stat de vorbă cu dl academician prof. doctor Eu gen Simion, care ne-a po vestit despre evenimentele ce se vor desfăşura mâine la Academia Ro­mâ nă şi despre Mihai Eminescu, a că rui zi de naştere va fi identificată de acum înainte cu însăşi cultura ro mâ nă...
De anul acesta România are o zi a Culturii Naţionale. E un vis mai vechi de-al dumneavoastră. Po ves tiţi-mi cât de complicat a fost să se transforme în realitate.
Nu, n-a fost aproape deloc complicat. Îndată ce am învins inerţia birocratică şi propunerea a ajuns la Parlament, lucrurile au mers relativ repede. Dl deputat Victor Socaciu, căruia i-am înmânat memoriul nostru, a găsit printre colegii săi partizani hotărâţi şi împreună au dus proiectul la capăt. Le mulţumesc tu tu ror şi felicit Parlamentul Ro mâ niei că a scos o lege bună. O naţiune cultu rală şi o democraţie autentică au ne voie de o zi a culturii pentru a-şi oma gia tradiţiile şi valorile spirituale şi morale. O zi, în fine, în care să gândească şi să determine proiectele de interes naţional.
De ce ziua de 15 ianuarie?
Pentru că este ziua de naştere a lui Eminescu, un poet pe care românii îl consideră reprezentativ pentru spi ritualitatea lor şi pentru aspiraţiile lor. Din motive similare spaniolii au o zi a culturii care coincide cu o dată din biografia lui Cervantes…
Faptul că aţi ales această zi arată că se doreşte o identificare a culturii naţionale cu Mihai Eminescu?
Da, în sensul pe care l-am suge rat în răspunsul la întrebarea anterioară. Cultura română nu se limitează, din fericire, la opera lui Eminescu, dar se revendică, într-o măsură importantă, din ea. Momentul Eminescu este în cultură un moment decisiv în evoluţia ei. Au trecut, de la debutul poetului, aproape 150 de ani şi, iată, românii continuă să-i citească poemele şi să găsească în ele ceea ce caută. Generaţiile s-au succedat, sensibilitatea estetică s-a schimbat, legea mutaţiei valorilor estetice a func­ţionat şi funcţionează încă în cultură, dar lirica lui Eminescu continuă să placă. Aşa se întâmplă mereu cu marii poeţi. Sunt inepuizabili estetic pentru că, dincolo de circumstanţe şi mentalităţi, ei exprimă ceea ce este esenţial în existenţa omului. Desti­nul şi fantasmele lui… (Sursa: JURNALUL NATIONAL)