Margareta Paslaru, longevitate creatoare pe multiple planuri: muzica, teatru, film, creatii muzicale, sustinerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, actiuni de voluntariat. In 1968 a primit Discul de Aur premiul acordat de Consiliul de Stat pentru Cultura si Arta CSCA si Electrecord. 1969 i s-a inmanat prestigiosul trofeu M.I.D.E.M. (Marché International du Disque et de l'Édition Musicale, pe scena la Cannes - Franta ediția 1967/1968). Este prima solista de muzica usoara din Romania care a primit acest trofeu. In 2008 a fost onorata la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neintrerupta. A initiat in 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Rosie. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a inregistrat 793 de piese la Radio, TV si pe discuri pana in prezent, inclusiv 111 compozitii proprii declarate la UCMR-ADA. In 2018 au fost sarbatoriti cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Romane marcand deceniile 2000. Legendara artista a primit in USA 2002 Premiul Women of Excelence pentru initierea sarbatoririi zilei de 1 Iunie "International Children's Day". In 2016 Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diploma de Excelenta si clacheta "Artist plurivalent". Desemnata Primul Ambasador al Festivalului Tanar Sibiu, artista a primit Diploma "Platina valorii" in 2019. Premiul Academic si Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost inmanate de prof.univ.dr. Laurentiu Damian la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.
Margareta Paslaru ''O legenda vie a Romaniei o artista cu totul speciala'' Jurnalul National 2008
Expoziţia ‘O legendă … Margareta Pâslaru – 65 de ani de carieră’ vernisată la Muzeul Naţional de Istorie (fragment)
Expoziţia ‘O legendă… Margareta Pâslaru – 65 de ani de carieră’, în care pot fi admirate creaţii vestimentare, discuri rare, afişe de teatru şi film, diplome şi distincţii, a fost vernisată miercuri, în prezenţa artistei, la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Managerul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a afirmat că Margareta Pâslaru face parte din cultura modernă românească de 65 de ani.
‘Doamna Margareta Pâslaru de 65 de ani face parte din cultura modernă românească, face parte din istorie, pentru că prin ce a făcut în cariera ei extraordinară a deschis o pagină nouă în istoria muzicii uşoare româneşti şi a culturii româneşti. Cultura noastră modernă are ca parte componentă şi muzica uşoară. (…)
Cu Margareta Pâslaru muzica uşoară românească a intrat într-o epocă nu numai mai umană, abordând subiecte care până atunci păreau că nu există, muzica uşoară până la doamna Margareta Pâslaru îl celebra pe Marinică şi brusc, peste noapte, a apărut o tânără frumoasă, inteligentă, care a început să cânte despre sentimentele umane, o muzică care se adresa oamenilor normali şi nu fruntaşilor în producţie’, a spus managerul MNIR.
Cornel Ilie, managerul adjunct al MNIR, a spus că expoziţia a fost făcută la MNIR datorită gestului de generozitate al Margaretei Pâslaru care a donat exponatele muzeului.
‘Doamna Margareta Pâslaru putea să facă orice cu aceste obiecte, să le vândă, să le dea prietenilor, familiei, rudelor, dar a ales să le doneze unei instituţii de cultură, a ales să se despartă practic de o parte importantă a vieţii sale şi să ajungă cu ele aici, la Muzeul Naţional de Istorie. (…) Unde ar putea să stea mai bine memoria lor decât într-un muzeu, unde poate fi prezentată mai bine decât într-un muzeu. (…) Nu este o expoziţie pe care muzeul i-a dedicat-o Margaretei Pâslaru, este o expoziţie pe care, practic, Margareta Pâslaru şi-a construit-o singură prin această colecţie şi prin acest gest’, a afirmat Cornel Ilie.
Managerul adjunct a precizat că expoziţia conţine foarte multe ţinute, ‘majoritatea realizate de Margareta Pâslaru, ţinute care acoperă o perioadă care începe în anii ’60 şi ajunge până în zilele noastre’.
‘Avem inclusiv o ţinută purtată de Margareta Pâslaru în anul 2023. Este un spectru foarte larg de timp acoperit de aceste ţinute realizate foarte multe chiar de Margareta Pâslaru. Avem, de asemenea, foarte multe fotografii, documente, afişe vechi, de epocă, discuri, inclusiv discuri de ebonită, care sunt foarte greu de găsit, sunt şi obiecte care au legătură cu familia doamnei Margareta Pâslaru, pentru că avem expuse aici obiecte care au fost realizate de bunicul domniei sale, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, un nume foarte important al artelor plastice româneşti, şi sigur sunt trofeele primite cu diferite ocazii, inclusiv trofeul M.I.D.E.M., un trofeu care se acorda – cred că se mai acordă, nu ştiu exact – artiştilor cu cele mai mari vânzări, celor mai populari artişti din întreaga Europă. Dumneaei l-a obţinut în 1969 într-o companie foarte selectă – Dalida, Mireille Mathieu, Adriano Celentano au fost printre artiştii care s-au aflat pe aceeaşi scenă cu Margareta Pâslaru şi au primit acest trofeu’, a declarat Cornel Ilie, pentru AGERPRES.
Cunoscuta și îndrăgita solistă și compozitoare, Margreta Pâslaru oferă un nou prilej muzical de reflecție și gândire întru generațiile care vin. Artista a compus și interpretat melodia „Acum, respiră”, un manifest către oameni, un mesaj sublim, un semnal, un gând sincer plin de iubire pentru ceea ce planeta ne dă. Melodia își găsește locul azi, aici, nu doar printr-o orchestrație modernă și un aranjament muzical semnat de Andrei Kerestely, ci și în contextul actual al vremurilor ce ne sunt date să le trăim: cutremure, pandemii, războaie. Un îndemn al unei artiste cu drag de Oameni, cu iubire de frumos, cu generozitatea-i firească, aproape într-o condiție sine que non, un sinonim cu sufletul ei măreț. De ascultat, dar mai ales de reflectat. Autor Ioana Matfeev
In paralel cu lucrul la volumul II al propriei carti 'Eu si Timpul' Margareta Paslaru compune muzica, texte, inregistreaza treptat noul sau album de autor. Va fi lansat in 2023
Credit foto Sorin Stana
tvr2.tvr.ro - 19.04.2016 - “TVR 2 dedică o ediţie specială unei legende vii, artistului plurivalent Margareta Pâslaru” / agerpres / 12.09.2013, Petronius Craiu: “(...) Un omagiu îi va fi adus şi legendei muzicii uşoare româneşti, Margareta Pâslaru, care a sărbătorit anul acesta 70 de ani de viaţă. Cântăreaţă, compozitoare şi textieră română de muzică uşoară-pop, folclor, actriţă de teatru şi film, realizatoare TV şi radio, Margareta Pâslaru este o personalitate complexă a culturii româneşti, vocea inconfundabilă şi farmecul său propulsând-o în rândul celor mai îndrăgiţi artişti. (...) / Luceafarul romanesc - Canada1992: "Margareta Paslaru - O legenda" / Evenimentul zilei - 8 februarie 2000: Legenda muzicii usoare Margareta Paslaru revine la Bucuresti
Inca din 1963 mai multi regizori au ales melodii interpretate de Margareta Paslaru pentru coloanele sonore ale filmelor artistice realizate de-a lungul anilor.
Regizorul Francisc Munteanu a inclus in 1963 piesa Te iubesc asa cum esti, muzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu in filmul “La varsta dragostei” la min. 11’45”.
In 1971 regizorul Mircea Dragan a ales pentru “BD la munte si la mare” melodia “La Marea Neagra” – muzica Ion Cristinoiu, text Mihai Dumbrava (min. 8’22”). Putini stiu ca textul a fost adaptat pentru acest film. Cu versiunea originala “Mediterana”, interpretata tot de Margareta Paslaru, compozitorul a participat in 1970 la concursul de creatie al Festivalului “Olimpiada Cantecului” – Atena.
Nell Cobar, creatorul celebrului serial de animatie “Mihaela” a apelat in 1976 la compozitoarea Margareta Paslaru pentru a scrie muzica la doua dintre episoade: Bravo, Mihaela si Mihaela are probleme. Despre inceputul acestei colaborari, autorul vorbeste in Informatia Bucurestiului, august 1976: "In ce priveste noul meu film "Bravo, Mihaela", pot sa va destainui ca are o muzica originala, scrisa special de ... Margareta Paslaru".
Regizorul Lucian Pintilie a inclus in coloana sonora a filmului “Niki Ardelean colonel in rezerva” – 2003 compozitia lui Temistocle Popa, text Mircea Bloc “Cantecul zanei”, tema seriei Veronica.
Pentru genericele de inceput si sfarsit ale filmului ”Moartea domnului Lazarescu” 2006 regizorul Cristi Puiu a ales Chemarea marii - muzica George Grigoriu, text Mircea Block si Cum e oare - muzica Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu. Filmul a primit Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de la Cannes 2006.
Filmul “Chuck Norris vs Communism” – regia Ilinca Calugareanu 2015 include doua melodii semnate muzica si text Margareta Paslaru: Fara sa vrei (min 31’20”), Pasiunea (min. 41’42”).
Pentru filmul “Banat” 2006, regizorul italian Adriano Valerio a ales in interpretarea Margaretei Paslaru “Sa nu uitam sa iubim trandafirii” muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru. Tema se aude atat pe parcursul filmului cat si pe genericul de final.
Regizorul Andrei Calarasu a ales-o pe Margareta Paslaru sa interpreteze propriul rol in pelicula "Doi baieti ca painea calda" turnata in 1962 cu premiera in 1965. In film sunt incluse si doua piese interpretate de artista: pe genericul de inceput „Buna seara Bucuresti” iar la min. 37:38, pe fundalul dialodului se aude „Visul meu”, ambele muzica Emanuel Ionescu, text Val Cebotenco.
In 1965 - 1966 Margareta Paslaru a filmat pentru coproductia Tunelul. Regizorul Francisc Munteanu a ales-o pentru rolul principal feminin Iulia, cantareata in localul Pisica albastra. Scenariu a fost scris de Gheorghi Vladimov si Francisc Munteanu. Pe langa evolutia actoriceasca rolul a inclus si interpretarea melodiilor compuse de George Grigoriu, text Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu. Din distributie au mai facut parte Aleksandr Loktev, Ion Dichiseanu, Valentina Maleavina, Margareta Paslaru, Lev Pragunov, Emmerich Schaffer, Florin Piersic, Viktor Filipov, Leonid Zvernitev, Stefan Banica.
Premiera a avut loc pe 20 iunie 1966 in cadrul Festivalului National de Film "Pelicanul de Aur", editia a III-a. Juriul i-a acordat Margaretei Paslaru Diploma pentru Debut in Cinematografie.
In august 1966 regizorul Lucian Bratu incepea filmarile la pelicula “Un film cu o fata fermecatoare”. Pentru rolul principal a fost aleasa Margareta Paslaru. Ruxandra Vancu, personajul creat de scenaristul Radu Cosasu, era o tanara absolventa de liceu aspiranta la statutul de actrita. Premiera a fost pe 3 martie 1967 la cinema Republica, actual Scala.
Noul rol, total diferit de cel “Tunelul”, este un adevarat maraton actoricesc. Interpretarea foarte naturala si convingatoare a dus in final la retragerea filmului din cinematografe dupa doar cateva zile de la premiera. Motivul a fost cat se poate de clar: personajul Ruxandra putea influenta negativ tineretul anului 1967. Pentru asta, dupa foarte multe cronici care laudau filmul si interpretarea actritei Margareta Paslaru, au aparut articole de condamnare a eroinei principale si cereri de interzicere a peliculei.
In film au mai jucat Stefan Iordache, Marin Moraru, Emmerich Schaffer, Cornel Coman, Ileana Stana Ionescu, Jorj Voicu, Virgil Ogasanu, Dorin Varga, Victoria Gheorghiu, Grigore Gonta, Romulus Vulpescu, D.I.Suchianu
Tot in 1967 regizorul si scenaristul Cezar Grigoriu a distribuit-o pe Margareta Paslaru in rolul Nina Bina - o cantareata debutanta din filmul muzical "Impuscaturi pe portativ", scenariu Dimos Rendis si Cezar Grigoriu. Premiera a fost pe 5 februarie 1968 tot la cinema Republica, actual Scala.
Melodiile interpretate de artista au fost compuse de George Grigoriu pe texte de Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu. Margareta Paslaru fost acompaniata de formatia Sincron condusa de Cornel Fugaru.
Din distributie: Nae Roman, Puiu Calinescu, Stefan Banica, Dumitru Furdui, Stefan Tapalaga, Nicu Constantin, Ovid Teodorescu
In 1972 Regizoarea Elisabeta Bostan incepe filmarile pentru feeria muzicala "Veronica", scenariu Elisabeta Bostan si Vasilica Istrati, muzica Temistocle Popa, textele melodiilor Mircea Bloc.
Pentru prima data Margareta Paslaru a fost solicitata sa interpreteze doua roluri intr-un film: Zana cea buna si Educaroarea severa.
Din distributie: Lulu Mihaescu, Angela Moldovan, Vasilica Tastaman, Dem Radulescu, George Mihaita, Thuri Stefan, Mihai Stan
Premiera - 16 aprilie 1973 la cinema Patria si Gloria
Tot in 1972 s-a turnat si al doilea film din serie, "Veronica se intoarce".
De data asta, regizoarea Elisabeta Bostan a distribuit-o pe Margareta Paslaru in trei roluri: Zana cea buna, Educatoarea severa si Imparateasa furnicilor
Scenariul a fost scris tot de Elisabeta Bostan, muzica Temistocle Popa, textele melodiilor Mircea Bloc.
In distributie: Lulu Mihaescu, Angela Moldovan, Vasilica Tastaman, Dem Radulescu, Violeta Andrei, Florian Pittis, George Mihaita, Thuri Stefan
Premiera a fost pe 24 dec. 1973 la cinema Patria si Favorit
Pentru "Gloria nu canta" turnat in 1976, singurul film artistic de lung metraj realizat, regizorul Alexandru Bocanet a invitat-o pe Margareta Paslaru in rolul episodic "frizerita".
Cu un scenariu scris de Dumitru Solomon, in distributia filmului au fost alesi: Toma Caragiu, Jean Constantin, Tora Vasilescu, Horatiu Malaele, Margareta Pogonat, Octavian Cotescu, Margareta Paslaru, Stefan Mihailescu-Braila, Constantin Diplan
Regizorul si scenaristul Francisc Munteanu a ales-o pentru a doua oara pe Margareta Paslaru sa interpreteze rolul principal feminin intr-unul dintre filmele sale - comedia muzicala "Melodii melodii" - 1978.
In rolul Lia Bogdan artista a interpretat si melodiile compuse de Temistocle Popa, texte Sasa Georgescu. Din distributie: Cornel Constantiniu, Sergiu Zagardan, Cornel Patrichi, Radu Goldis, Jean Constantin, Aurel Giurumia, Marga Barbu, Ion Dichiseanu, Amza Pelea, Costel Baloiu.
In 1979 regizorul Gheorghe Vitanidis a invitat-o pe Margareta Paslaru sa interpreteze un rol episodic, o taranca, in filmul "Clipa", scenariu Dinu Sararu.
Credit - regretatul artist fotograf Lucian Nastase
Incepand cu 2008 Margareta Pâslaru a colaborat si cu alte case de discuri lansand albume cu finalitate caritabila:
Fundația Radio România - Bucuria de a canta; Eurostar - Cum sa te las?; E-Media - Providenta; Roton - Idei; Roton - Vibratii sufletesti. UNITER și apoi UCIN au produs albume de autor ale Margaretei Pâslaru avand ca invitati actori valorosi.
Editurile Curtea Veche și Litera au lansat audiobook-uri în care artista joacă rolul povestitorului. Referitor la colaborarea cu Electrecord, Jurnalul Național "Electrecord la scena deschisă!" autor Dana Andronie din 06.12.2011 scria: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri pana in anul 2011.
Premiul Anual Margareta Paslaru pentru 'Originalitate interpretativa' in valoare de $1000, echivalent in lei la cursul zilei - a demarat in 2010 in cadrul Festivalului
National de Muzica usoara Mamaia.
Acestia au fost
tinerii pe care i-am remarcat in diferite domenii artistice:
Fragment: Astăzi, 9 iulie, interpreta de muzică uşoară, pianista, compozitoarea,
textiera, actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea,
scenarista, scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru
împlineşte vârsta de 79 de ani. (...)
Margareta Pâslaru împlinește 79 de ani. Interviu
emoționant pentru Spectacola: Relația cu Timpul meu a fost și este o seducție
riscantă
Margareta
Pâslaru, foto arhiva personala
Margareta Pâslaru, artista care a
revoluţionat muzica uşoară românească, împlinește, pe 9 Iulie, 79 de ani și 64
de ani de carieră. Marea artistă a acceptat invitația de a vorbi, într-un
interviu pentru Spectacola, despre viața și cariera sa.
Cântăreaţă
de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi
film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. A debutat în
muzică în 1958, vocea ei amplă şi timbrul grav fiind remarcate rapid de
compozitorul George Grigoriu
„În tinerețe ne străduim să ne
facem un nume, la maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele
altora”, este
motto-ul după care se ghidează Margareta Pâslaru, și care a motivat-o să se
implice în acțiuni caritabile.
Longevitate
creatoare pe multiple planuri: muzică, teatru, film, creații muzicale,
susținerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, acțiuni de voluntariat. A
inițiat în 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Roșie. În 2008 a fost
onorată la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neîntreruptă.
Artista pentru care au scris 65 de compozitori a înregistrat 788 de piese la
Radio, TV și pe discuri, până în prezent, inclusiv compoziții proprii. În 2018
au fost sărbătoriți cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Române,
marcând deceniile 2000. Legendara artista a primit în SUA, în 2002, Premiul
Women of Excelence pentru inițierea sărbătoririi zilei de 1 Iunie
"Internațional Children's Day". În 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor
de Film - UARF i-a oferit Diplomă de Excelență și clachetă "Artist
plurivalent". Desemnată Primul Ambasador al Festivalului Tânăr Sibiu,
artista a primit Diplomă "Platina valorii", în 2019. Premiul Academic
și Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost înmânate de prof. univ.
dr. Laurențiu Damian, la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.
Margareta Pâslaru: Gândirea sănătoasă rămâne un exercițiu
permanent, zilnic învăț câte ceva.
SPECTACOLA: Cum vă găsește aniversarea
celor 79 de ani? Cum plănuiți să sărbătoriți această zi?
Margareta
Pâslaru: Lucrând la albumul aniversar 2023 . Este o „petrecere” în
sine „te-mbată fără alcool”, vorba recentei compoziții ''Regina nopților''
.
SPECTACOLA: Care este cadoul, material
sau nu, pe care vi-l doriți în acest an?
Margareta Pâslaru: Darul divinității, darul de a
compune. Fiorul transmis de muzică, răspândește bucurie, dragoste, tristețe,
revoltă, umor, duioșie, chiar invită la dans. Am interpretat piese în ritmuri
precum rumba lentă, vals, foxtrot, tango, cha-cha, mambo, sirtaki, până la
twist, slow-rock, reggae, shake, blues. De câte ori ideile sosesc :), le
împărtășesc colaboratorilor Jolt și Andrei Kerestely în studioul cărora
înregistrez în beneficiul unor cauze meritorii.
SPECTACOLA: Împliniți 79 de ani si
continuați să rămâneți un etalon al feminității și al eleganței. Care este
ritualul de frumusețe cu care vă mențineți în formă?
Margareta Pâslaru: Gândirea sănătoasă rămâne
un exercițiu permanent, zilnic învăț câte ceva.
Margareta Pâslaru: Cea mai eficientă „dietă” este
cea de a cânta dansând
SPECTACOLA: Ați ținut vreodată dietă? Cum reușiți să vă mențineți în formă?
Margareta Pâslaru: Cea mai eficientă „dietă” este
cea de a cânta dansând, consumă energia în turnee, două spectacole zilnic cu
câte 5-6 melodii, și 3 spectacole sâmbăta și duminica (un comentator admira la
TV faptul că cineva a cântat și dansat 4 minute). :)
Prin
numeroase și minunate solicitări, în teatru și film, repetiții, înregistrări,
filmări TV, mi-am format un ritm propriu. Desigur, ritmul prezent s-a schimbat,
include adaptarea la noi tehnologii prin care prezint aspectul creator și
experiența. Am înlocuit deplasările obositoare cu studioul de înregistrări.
SPECTACOLA: Dacă ar fi să vă
întoarceți în timp, ce sfat v-ați da, legat de îngrijirea pielii, dietă,
sănătate?
Margareta Pâslaru: Parafrazând, nu noaptea,
ci solitudinea este un sfetnic bun. Ieșirea din tipare este esențială.
SPECTACOLA: Tinerele de azi au o
mulțime de „idoli”, de repere legate de stil, eleganță. Cum v-ați format
dumneavoastră stilul? A existat o persoană care v-a inspirat? Ați avut un idol?
Margareta Pâslaru: Intuiția m-a ghidat, ceea ce
există în interiorul meu se arată când mi se oferă o colaborare interesantă.
M-au impresionat în '59-'60 Roberto Benzii micul dirijor minune, Lolita Torres
și Eartha Kitt a cărei interpretare 'Angelitos negros' am preluat-o în stil
propriu prin 1961.
SPECTACOLA: Ați încântat publicul și
din postura de cântăreață, dar și din cea de actriță. Care postură vă este mai
aproape de suflet?
Margareta Pâslaru: Produsul artistic este cel care
vorbește, nu alegem, susținem longevitatea creatoare.
SPECTACOLA: Credeți în destin sau
credeți că mai degrabă omul își face norocul cu mâna lui?
Margareta Pâslaru: Evit clișee, faptele mă
conving, lucrul făcut cu pasiune!!
SPECTACOLA: Stiu că aveți o obsesie
legată de timp, obsesie care a stat ca inspirație pentru versurile mai multor
piese, de-a lungul timpului. În copilărie, v-ați dat seama că nu veți mai serba
niciodată 9 ani la 9 iulie. La fiecare deceniu ați venit cu o nouă poveste a
timpului: Ceasul vrăjitor, Timpul, Eu si Timpul (versuri V. Carianopol),
Time is a Monster, Timpul nu moare. Anul acesta ați lansat „Timpul nu moare” -
care este povestea acestei piese?
Margareta Pâslaru: Ați menționat-o! Vă
invităm pe YouTube, vizionați acele piese (n.r. zâmbește), veți afla povești
diferite, o reală recapitulare a deceniilor în doar 3 minute.
SPECTACOLA: Ce visa micuța Margareta
Pâslaru în copilărie?
Margareta Pâslaru: La vârsta aceea,
aptitudinile existente erau încurajate, semnalau posibilități care necesitau
pregătire. Lecții de harpă, apoi balet cu maestra Floria Capsali, în paralel cu
lecții de pian la clasa doamnei Lia Romascu. Toate conturau o pasiune, un drum.
Fiecare disciplină a contribuit la evoluția artistică ulterioară.
SPECTACOLA: „Timpul nu moare, e liber
să zboare”- sunt versurile melodiei „Timpul nu moare”. Ne este prieten timpul
sau dușman?
Margareta Pâslaru: Relația cu Timpul meu a
fost și este o seducție riscantă (n.r. zâmbește).
SPECTACOLA: Toate melodiile dvs sunt o
poveste, o trăire, un mesaj. Ce vă inspiră atunci când scrieți textele?
Margareta Pâslaru: Dacă ați pune cap la cap
toate textele compozițiilor mele, plus adaptările în limba română pe care le-am
scris, interpretând repertoriul internațional, plus texte pentru alți
compozitori, viziunea multora s-ar schimba (n. r. râde). Un răspuns-definiție
ar încheia un studiu, o etapă științifică. Dar inepuizabile simțiri nu pot fi
disecate.
SPECTACOLA: Care sunt poveștile pe
care Margareta Pâslaru își dorește să le mai scrie în versuri și să le cânte?
Margareta Pâslaru: Este ușor să ai succes
cu melodii cunoscute, difuzate ani și ani. Dar „O primă audiție, poate fi prima
și ultima'', spunea regretatul dirijor Sile Dinicu, la Festivalul Mamaia.
Decenii succesive am acceptat acel risc, înregistrând sute de lucrări pe care
mi le-au încredințat cei 65 de compozitori valoroși. În absența lor, am
continuat să compun, astfel, începând cu 2006, am lansat aproape anual, albume
de autor.
Ceea
ce figurează pe listă din 2014 este un show coregrafic, având ca fundal sonor
propriile compoziții cu tematică variată atât din punct de vedere orchestral
cât și vizual, susținută de lumina sugestivă. De ce coregrafic? Tinerii
dansatori merită atenția noastră, după cei doi ani de „pauză” impusă.