Sursa: rador.ro_ 09.07.2021_ autor Razvan Moceanu
Margareta Paslaru personalitate complexa a culturii nationale
PORTRET: Margareta Pâslaru împlineşte 78 de ani
9 July 2021
Motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora” M![]()
Vineri, 9 iulie, cântăreaţa de muzică uşoară şi populară, pianista, compozitoarea, textiera, actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea, scenarista, scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru împlineşte 78 de ani. După 60 de ani de carieră de excepţie, este considerată una dintre cele mai valoroase şi apreciate soliste de muzică ale României, impresionând prin timbrul său grav, total aparte. A cucerit publicul şi prin cei mai frumoși ochi albaștri din muzica românească, prin candoare şi senzualitate, iar în ultimii ani s-a remarcat prin nenumărate acte de caritate, realizate în beneficiul celor mai neajutorate persoane.
Peste 60 de compozitori s-au întrecut în a-i compune cântece, radioul a difuzat-o permanent – ea fiind şi o colaboratoare statornică a Teatrului Naţional Radiofonic -, Casa de Discuri „Electrecord” i-a scos disc după disc – fiind pe locul al doilea în topul all-time al vânzărilor, cu 66 de discuri lansate, după Gică Petrescu, televiziunea a invitat-o la toate emisiunile de divertisment și la celebrele sale revelioane, iar cinematografia a ispitit-o cu numeroase roluri de „zână bună”, mai multe coloane sonore ale unor filme fiind animate de interpretarea sa remarcabilă. Iată de ce, acum, la ceas de sărbătoare, Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă, fiind şi una dintre cele mai generoase artiste întâlnite veodată în ţara noastră.
Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti.
Primii ani de viaţă i-a parcurs într-un mediu artistic, în lumea pictorilor şi sculptorilor şi a urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură.
La vârsta de 4 ani şi jumătate are prima ei apariţie în public, în rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini, pe scena Operei Naţionale.
În anul 1958, la vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop de la televiziune, cea care realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o înregistrează la Radio, în anul 1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări ale anilor ’60 – 26.000 de unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.
La 10 iulie 1960, participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma, ”Toată lumea face sport”, în care realizatorii Valeriu Lazarov și George Mihalache o solicită să cânte melodia ”Picolissima serenada”, în limba italiană.
În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”, devenită, la rându-i, un mare şlagăr.
În anul 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori şi tot în 1961 debuta în film, în producţia „Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov.
În adolescenţă a frecventat un curs de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă – CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu şi a frecventat cursurile Facultăţii de Drept.
În 1962 era prezentă pe afişul filmului „Doi băieți ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraş, artista fiind interpreta vocală a melodiei „București”, muzica Temistocle Popa, text Sașa Georgescu.
În anul 1963, era prezentă pe coloana sonoră a filmului „La vârsta dragostei”, în regia lui Francisc Munteanu, cântând „Te iubesc așa cum ești”, pe muzica lui George Grigoriu şi textul lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, iar un an mai târziu se afla în distribuţia producţiei lui Valeriu Lazarov, „Omul din umbră la soare”.
Tot în anul 1964, Margareta Pâslaru a fost distribuită de regizorul Liviu Ciulei, alături de personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Spectacolul avea să ajungă la peste 400 de reprezentaţii, în 4 stagiuni.
Numele Margaretei Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov, premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și camera” – regia Valeriu Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, 1966 – „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a adus artistei diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur” care a avut loc la Mamaia.
În anul 1966, Margareta juca în „Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături de Ștefan Iordache şi Marin Moraru, iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”, în regia lui Cezar Grigoriu, alături de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu și invitata Nancy Holloway.
Festivalul National de muzica usoara Mamaia ’65. In imagine solistii: Horia Moculescu, Gratiela Chitu, Luki Marinescu, Ilinca Cerbacev, Constantin Draghici, Margareta Paslaru si Aurelian Andreescu.
Tot în anul 1967, Margareta începea o colaborare remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în piesa „Care din doi” de Radu Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas personajului Miss Barbara, fiind prezentă în spectacol alături de Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia Stănescu.
În anul următor, artista colabora din nou cu Teatrul Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel Coman.
Tot în anul 1968, juriul internațional al primei ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de activitate printr-un veritabil „One Woman Show“, în care a interpretat 23 de melodii.
Tot în 1968 primeşte Discul de Aur, iar în anul următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M., având onoarea de a se afla pe aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum Ginette Reno, James Last, Patty Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.
Margareta Pâslaru obţinuse deja statutul de vedetă, fiind acompaniată de propria formație – Rolf Albricht, având contribuţii importante şi la coregrafia spectacolelor sale. Artista începuse să primească multe invitaţii de a cânta peste hotare, însă autorităţile comuniste îi refuză vizele pentru următorii 10 ani.
În anul 1969, colaborează la realizarea celor şase episoade ale serialului radiofonic „Șoseaua Nordului“, după romanul lui Eugen Barbu, regia fiind semnată de Constantin Moruzan. Margareta interpreta rolul Marta alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu sau Alfred Demetriu.
Anul 1971 îi prilejuieşte apariţia în producţia pentru marile ecrane „BD la munte și la mare”, regia Mircea Drăgan, fiind interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”, pe muzica lui Ion Cristinoiu, iar în următorii doi ani a fost prezentă în seria de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan şi în 1973 – „Veronica se întoarce”, regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
În 1976 este prezentă pe afişul filmului „Gloria nu cântă”, în regia lui Alexandru Bocăneț, alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele şi Tora Vasilescu, doi ani mai târziu interpretând rolul principal feminin în „Melodii, melodii”, un film în regia lui Francisc Munteanu, pe muzica Temistocle Popa, în distribuţie aflându-se Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea şi Ion Dichiseanu.
Tot în anul 1978, Margareta juca în piesa de Teatru radiofonic „Dacă nu era el”, de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu, interpretând rolul Viorica Zamatrache, alături de Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sorin Medeleni, Constantin Băltărețu, Florian Pittiș, Alexandru Arșinel, Genoveva Preda, iar în anul 1979 a fost distribuită în două filme – „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, şi în „Expresul de Buftea”, în regia lui Haralambie Boroș.
În anul 1980 juca la Teatrul „Ion Vasilescu” în piesa “De ce nu cade soarele”, regia Tudor Mărăscu, alături de Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea. Actrița Margareta Pâslaru lansa cu acel prilej compoziția proprie “Păsările nu mor niciodată”, pe textul lui Ovidiu Dumitru.
În anul 1981, era din nou invitată la Teatrul radiofonic, pentru piesa „Gardul cu iederă”, de Lia Crișan, regia Constantin Dinischiotu, interpretând rolul Catrinel, alături de Gina Patrichi, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Mircea Albulescu, Corado Negreanu, Virgil Ogașanu şi Alexandru Arșinel.
Tot în anul 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați – Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol – , fiind acompaniată de trupa „Romanticii“ condusă de Mircea Drăgan, momentul prilejuind apariţia unui nou concept de spectacol, cu schimbarea costumaţiei la vedere.
În anul 1983, Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv, soţul în America, însă sufletul i-a rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta şi i-a adus dragostea și prețuirea oamenilor.
Imediat după evenimentele din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr mare de proiecte sociale, cu o generozitate ieşită din comun.
Începând cu anul 1993, Margareta a cedat integral toate drepturile ce-i reveneau din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, Uniunea Cineaştilor din România – pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campaniei Naționale “Artiștii pentru Artiști” a UNITER, Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” şi Căminului de Copii “Grădinari”. Să recunoaştem, acest gest este un unicat şi spune foarte multe despre personalitatea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.
În anul 1996, Margareta lansa albumul “Margareta Best of …”, sub egida Electrecord, cuprinzând 22 de piese, iar în anul 2000, Electrecord lansa albumul “Margareta, 40 de ani de la primul disc”.
Tot în 1996, Margareta Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi Membră de Onoare a Clubului UNESCO România.
În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, fiind acompaniată de Radu Goldiș și trupa acestuia.
În anul 2000, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București şi a devenit Membră de Onoare a Crucii Roșii din România.
În anul 2005, se află pe coloana sonoră a filmului de mare succes „Moartea domnului Lăzărescu”, regia Cristi Puiu – care a obţinut Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de film de la Cannes, în 2006, interpretând piesele „Cum e oare?”, pe muzica lui Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării”, muzica George Grigoriu, text Mircea Block.
Tot în 2006, Electrecord scotea albumul “Margareta forever”, în anul 2007, UNICEF producea DVD-ul “Margareta de dragul copiilor”, în acelaşi an apărând pe piaţă albumul “Muzică de colecție Margareta Pâslaru”, iar în anul 2008, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, lansa albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008, produs de Fundația Radio România, conţinând 26 piese.
În 2008 primea Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public şi, în acelaşi an, Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României.
Tot în anul 2008, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor, iar începând cu anul 2009, Margareta Pâslaru a sprijinit tinerii talentați, în colaborare cu posturile Radio România Actualități şi Radio România Cultural.
Tot în 2009 a imprimat „Basme fermecate”, fiind povestitorul de pe audiobook-ul cu 5 basme de Hans Christian Andersen apărut la Editura Curtea Veche.
În 2010, la 50 de ani de la lansarea primul disc, Margareta lansa CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se acorda Trofeul Electrecord şi, începând cu acelaşi an, artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000 $, unor tineri valoroși din diverse domenii precum muzică, teatru, film, dans şi pictură.
Tot în 2010, interpreta rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“, de Frații Grim, o înregistrare realizată pentru Fonoteca Radio România, iar în 2011 întruchipa rolul povestitorului în cele trei volume – carte + CD – ale Editurii Litera, care lansa titlul „Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii”.
În acelaşi an a devenit Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania şi a obţinut Premiul pentru Excelență – o viață dedicată muzicii şi carității – Premiile Confidențial TV.
În 2012, Margareta îşi lansa volumul „Eu şi timpul”, un volum publicat la Editura Curtea Veche.
În anul 2013, la împlinirea a 55 de ani de activitate artistică, Fundația Radio România a lansat CD-ul aniversar „Margareta 70“, cuprinzând 23 de piese, iar în 2014 artista a lansat albumul de autor “Actorii cântă”, produs de UNITER
În acelaşi an, Margareta iniţia programul „Vise frumoase copii“ la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, iar în 2015 a produs albumul de autor “Stelele filmului cântă”, sub egida UCIN.
În anul 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF i-a oferit Premiul de Excelență pentru întreaga activitate şi placheta „Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent” şi tot în 2016, a lansat albumul de autor “Cum să te las?”.
De asemenea, în anul 2016 apărea pe marile ecrane producţia „Banat”, în regia lui Adriano Valerio, în care Margareta Pâslaru interpretează melodia „Să nu uităm să iubim trandafirii”, muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru.
La 29 martie 2018, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la împlinirea a 60 de ani de carieră, prin lansarea albumului de autor “Providența”, la Magazinul Muzica din capitală.
La 28 iunie 2018, Muzeul Național al Literaturii Române a programat o sesiune de autografe a Margaretei Pâslaru, prilejuită de lansarea albumului „Providența”, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă pe multiple planuri.
A colaborat cu aproape toţi copozitorii de muzică uşoară aşa-numiţi clasici, precum Henry Mălineanu, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, iar din colaborarea cu aceştia, au ieşit peste 1000 de melodii de neuitat, cum sunt „Chemarea mării” – de George Grigoriu, „Cum e oare?” – de Florin Bogardo, „Va veni o clipă” – Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica – Temistocle Popa, „O mască râde, o mască plânge” – Vasile Veselovschi, „Mediterana”, cunoscută și sub titlul „La Marea Neagră” – Ion Cristinoiu, „Cine știe” – Horia Moculescu și altele.
Fapt demn de remarcat, Margareta Pâslaru este artista situată pe locul al doilea în topul discurilor editate de Electrecord – cu 66 de discuri, 5 casete şi 4 CD-uri, după Gică Petrescu, caruia Electrecord i-a lansat 67 de discuri, 7 casete şi 3 CD-uri.
Din întreg repertoriul artistei, circa 800 de melodii au fost înregistrate la Radio, pe discuri, sau la Televiziune, iar cariera sa impresionantă a fost răsplătită cu peste 80 de premii prestigioase, onoruri și diplome.
Din respect şi cu simpatie, Margareta Pâslaru a fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar mai mereu ea răspuns la toate aceste cuvinte măgulitoare foarte simplu: „eu rămân un artist“.
RADOR (de Răzvan Moceanu)
W
__large.jpeg)
