Margareta Paslaru, longevitate creatoare pe multiple planuri: muzica, teatru, film, creatii muzicale, sustinerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, actiuni de voluntariat. In 1968 a primit Discul de Aur premiul acordat de Consiliul de Stat pentru Cultura si Arta CSCA si Electrecord. 1969 i s-a inmanat prestigiosul trofeu M.I.D.E.M. (Marché International du Disque et de l'Édition Musicale, pe scena la Cannes - Franta ediția 1967/1968). Este prima solista de muzica usoara din Romania care a primit acest trofeu. In 2008 a fost onorata la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neintrerupta. A initiat in 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Rosie. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a inregistrat 793 de piese la Radio, TV si pe discuri pana in prezent, inclusiv 111 compozitii proprii declarate la UCMR-ADA. In 2018 au fost sarbatoriti cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Romane marcand deceniile 2000. Legendara artista a primit in USA 2002 Premiul Women of Excelence pentru initierea sarbatoririi zilei de 1 Iunie "International Children's Day". In 2016 Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diploma de Excelenta si clacheta "Artist plurivalent". Desemnata Primul Ambasador al Festivalului Tanar Sibiu, artista a primit Diploma "Platina valorii" in 2019. Premiul Academic si Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost inmanate de prof.univ.dr. Laurentiu Damian la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.
Margareta Paslaru ''O legenda vie a Romaniei o artista cu totul speciala'' Jurnalul National 2008
Margareta Paslaru a fost intervievata referitor la lansarea cartii sale "Eu si Timpul". S-a difuzat "Of" piesa semnata de Paul Urmuzescu, interpretata de Margareta in limba franceza si romana. "Ciuleandra", apoi doua compozitii proprii "Eu si Timpul" inspirata de versurile poetului Virgil Carianopol si "Nu vreau sa moara florile de mar" pe versurile Agathei Grigorescu Bacovia, au intregit programul.
Motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora” – Margareta Pâslaru
Luni, 9 iulie, cântăreaţa de muzică uşoară şi populară, pianista, compozitoarea, textiera, actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea, scenarista, scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru împlineşte 75 de ani.
După 60 de ani de carieră impresionantă, este considerată una dintre cele mai valoroase şi apreciate soliste de muzică ale României, impresionând prin timbrul său grav, total aparte. A cucerit publicul şi prin cei mai frumoși ochi albaștri din muzica românească, prin candoare şi senzualitate, iar în ultimii ani s-a remarcat prin nenumărate acte de caritate, realizate în beneficiul celor mai neajutorate persoane.
Peste 60 de compozitori s-au întrecut în a-i compune cântece, radioul a difuzat-o permanent – ea fiind şi o colaboratoare statornică a Teatrului Naţional Radiofonic -, Casa de Discuri „Electrecord” i-a scos disc după disc – fiind pe locul al doilea în topul all-time al vânzărilor, cu 66 de discuri lansate, după Gică Petrescu, televiziunea a invitat-o la toate emisiunile de divertisment și la celebrele sale revelioane, iar cinematografia a ispitit-o cu numeroase roluri de „zână bună”, mai multe coloane sonore ale unor filme fiind animate de interpretarea sa remarcabilă. Iată de ce, acum, la ceas de sărbătoare, Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă, fiind şi una dintre cele mai generoase artiste întâlnite veodată în ţara noastră.
Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti.
Primii ani de viaţă i-a parcurs într-un mediu artistic, în lumea pictorilor şi sculptorilor şi a urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură.
La vârsta de 4 ani şi jumătate are prima ei apariţie în public, în rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini, pe scena Operei Naţionale.
În anul 1958, la vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop de la televiziune, cea care realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o înregistrează la Radio, în anul 1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări ale anilor ’60 – 26.000 de unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.
La 10 iulie 1960, participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma, ”Toată lumea face sport”, în care realizatorii Valeriu Lazarov și George Mihalache o solicită să cânte melodia ”Picolissima serenada”, în limba italiană.
În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”, devenită, la rându-i, un mare şlagăr.
În anul 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori şi tot în 1961 debuta în film, în producţia „Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov.
În adolescenţă a frecventat un curs de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă – CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu şi a frecventat cursurile Facultăţii de Drept.
În 1962 era prezentă pe afişul filmului „Doi băieți ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraş, artista fiind interpreta vocală a melodiei „București”, muzica Temistocle Popa, text Sașa Georgescu.
În anul 1963, era prezentă pe coloana sonoră a filmului „La vârsta dragostei”, în regia lui Francisc Munteanu, cântând „Te iubesc așa cum ești”, pe muzica lui George Grigoriu şi textul lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, iar un an mai târziu se afla în distribuţia producţiei lui Valeriu Lazarov, „Omul din umbră la soare”.
Tot în anul 1964, Margareta Pâslaru a fost distribuită de regizorul Liviu Ciulei, alături de personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Spectacolul avea să ajungă la peste 400 de reprezentaţii, în 4 stagiuni.
Numele Margaretei Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov, premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și camera” – regia Valeriu Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, 1966 – „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a adus artistei diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur” care a avut loc la Mamaia.
În anul 1966, Margareta juca în „Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături de Ștefan Iordache şi Marin Moraru, iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”, în regia lui Cezar Grigoriu, alături de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu și invitata Nancy Holloway.
Festivalul National de muzica usoara Mamaia ’65. In imagine solistii: Horia Moculescu, Gratiela Chitu, Luki Marinescu, Ilinca Cerbacev, Constantin Draghici, Margareta Paslaru si Aurelian Andreescu.
Tot în anul 1967, Margareta începea o colaborare remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în piesa „Care din doi” de Radu Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas personajului Miss Barbara, fiind prezentă în spectacol alături de Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia Stănescu.
În anul următor, artista colabora din nou cu Teatrul Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel Coman.
Tot în anul 1968, juriul internațional al primei ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de activitate printr-un veritabil „One Woman Show“, în care a interpretat 23 de melodii.
Tot în 1968 primeşte Discul de Aur, iar în anul următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M., având onoarea de a se afla pe aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum Ginette Reno, James Last, Patty Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.
Margareta Pâslaru obţinuse deja statutul de vedetă, fiind acompaniată de propria formație – Rolf Albricht, având contribuţii importante şi la coregrafia spectacolelor sale. Artista începuse să primească multe invitaţii de a cânta peste hotare, însă autorităţile comuniste îi refuză vizele pentru următorii 10 ani.
În anul 1969, colaborează la realizarea celor şase episoade ale serialului radiofonic „Șoseaua Nordului“, după romanul lui Eugen Barbu, regia fiind semnată de Constantin Moruzan. Margareta interpreta rolul Marta alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu sau Alfred Demetriu.
Anul 1971 îi prilejuieşte apariţia în producţia pentru marile ecrane „BD la munte și la mare”, regia Mircea Drăgan, fiind interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”, pe muzica lui Ion Cristinoiu, iar în următorii doi ani a fost prezentă în seria de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan şi în 1973 – „Veronica se întoarce”, regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
Margareta Paslaru la Festivalul ‘Cerbul de Aur’ 1968.
În 1976 este prezentă pe afişul filmului „Gloria nu cântă”, în regia lui Alexandru Bocăneț, alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele şi Tora Vasilescu, doi ani mai târziu interpretând rolul principal feminin în „Melodii, melodii”, un film în regia lui Francisc Munteanu, pe muzica Temistocle Popa, în distribuţie aflându-se Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea şi Ion Dichiseanu.
Tot în anul 1978, Margareta juca în piesa de Teatru radiofonic „Dacă nu era el”, de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu, interpretând rolul Viorica Zamatrache, alături de Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sorin Medeleni, Constantin Băltărețu, Florian Pittiș, Alexandru Arșinel, Genoveva Preda, iar în anul 1979 a fost distribuită în două filme – „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, şi în „Expresul de Buftea”, în regia lui Haralambie Boroș.
În anul 1980 juca la Teatrul „Ion Vasilescu” în piesa “De ce nu cade soarele”, regia Tudor Mărăscu, alături de Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea. Actrița Margareta Pâslaru lansa cu acel prilej compoziția proprie “Păsările nu mor niciodată”, pe textul lui Ovidiu Dumitru.
În anul 1981, era din nou invitată la Teatrul radiofonic, pentru piesa „Gardul cu iederă”, de Lia Crișan, regia Constantin Dinischiotu, interpretând rolul Catrinel, alături de Gina Patrichi, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Mircea Albulescu, Corado Negreanu, Virgil Ogașanu şi Alexandru Arșinel.
Tot în anul 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați – Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol – , fiind acompaniată de trupa „Romanticii“ condusă de Mircea Drăgan, momentul prilejuind apariţia unui nou concept de spectacol, cu schimbarea costumaţiei la vedere.
În anul 1983, Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv, soţul în America, însă sufletul i-a rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta şi i-a adus dragostea și prețuirea oamenilor.
Imediat după evenimentele din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr mare de proiecte sociale, cu o generozitate ieşită din comun.
Începând cu anul 1993, Margareta a cedat integral toate drepturile ce-i reveneau din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, Uniunea Cineaştilor din România – pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campaniei Naționale “Artiștii pentru Artiști” a UNITER, Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” şi Căminului de Copii “Grădinari”. Să recunoaştem, acest gest este un unicat şi spune foarte multe despre personalitatea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.
În anul 1996, Margareta lansa albumul “Margareta Best of …”, sub egida Electrecord, cuprinzând 22 de piese, iar în anul 2000, Electrecord lansa albumul “Margareta, 40 de ani de la primul disc”.
Tot în 1996, Margareta Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi Membră de Onoare a Clubului UNESCO România.
În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, fiind acompaniată de Radu Goldiș și trupa acestuia.
În anul 2000, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București şi a devenit Membră de Onoare a Crucii Roșii din România.
În anul 2005, se află pe coloana sonoră a filmului de mare succes „Moartea domnului Lăzărescu”, regia Cristi Puiu – care a obţinut Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de film de la Cannes, în 2006, interpretând piesele „Cum e oare?”, pe muzica lui Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării”, muzica George Grigoriu, text Mircea Block.
Tot în 2006, Electrecord scotea albumul “Margareta forever”, în anul 2007, UNICEF producea DVD-ul “Margareta de dragul copiilor”, în acelaşi an apărând pe piaţă albumul “Muzică de colecție Margareta Pâslaru”;
In anul 2008, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, lansa albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008, produs de Fundația Radio România, conţinând 26 piese.
În 2008 primea Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public şi, în acelaşi an, Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României.
Tot în anul 2008, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor, iar începând cu anul 2009, Margareta Pâslaru a sprijinit tinerii talentați, în colaborare cu posturile Radio România Actualități şi Radio România Cultural.
Tot în 2009 a imprimat „Basme fermecate”, fiind povestitorul de pe audiobook-ul cu 5 basme de Hans Christian Andersen apărut la Editura Curtea Veche.
În 2010, la 50 de ani de la lansarea primul disc, Margareta lansa CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se acorda Trofeul Electrecord şi, începând cu acelaşi an,
artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000 $, unor tineri valoroși din diverse domenii precum muzică, teatru, film, dans şi pictură.
Tot în 2010, interpreta rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“, de Frații Grim, o înregistrare realizată pentru Fonoteca Radio România, iar în 2011 întruchipa rolul povestitorului în cele trei volume – carte + CD – ale Editurii Litera, care lansa titlul „Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii”.
În acelaşi an a devenit Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania şi a obţinut Premiul pentru Excelență – o viață dedicată muzicii şi carității – Premiile Confidențial TV.
În 2012, Margareta îşi lansa volumul „Eu şi timpul”, un volum publicat la Editura Curtea Veche.
În anul 2013, la împlinirea a 55 de ani de activitate artistică, Fundația Radio România a lansat CD-ul aniversar „Margareta 70“, cuprinzând 23 de piese, iar în 2014 artista a lansat albumul de autor “Actorii cântă”, produs de UNITER
În acelaşi an, Margareta iniţia programul „Vise frumoase copii“ la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, iar în 2015 a produs albumul de autor “Stelele filmului cântă”, sub egida UCIN.
În anul 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF i-a oferit Premiul de Excelență pentru întreaga activitate şi placheta „Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent” şi tot în 2016, a lansat albumul de autor “Cum să te las?”.
De asemenea, în anul 2016 apărea pe marile ecrane producţia „Banat”, în regia lui Adriano Valerio, în care Margareta Pâslaru interpretează melodia „Să nu uităm să iubim trandafirii”, muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru.
La 29 martie 2018, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la împlinirea a 60 de ani de carieră, prin lansarea albumului de autor “Providența”, la Magazinul Muzica din capitală.
Cantareata Margareta Paslaru, la Festivalul ‘Cerbul de Aur’ de la Brasov 1969
La 28 iunie 2018, Muzeul Național al Literaturii Române a programat o sesiune de autografe a Margaretei Pâslaru, prilejuită de lansarea albumului „Providența”, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă pe multiple planuri.
A colaborat cu aproape toţi copozitorii de muzică uşoară aşa-numiţi clasici, precum Henry Mălineanu, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, iar din colaborarea cu aceştia, au ieşit peste 1000 de melodii de neuitat, cum sunt „Chemarea mării” – de George Grigoriu, „Cum e oare?” – de Florin Bogardo, „Va veni o clipă” – Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica – Temistocle Popa, „O mască râde, o mască plânge” – Vasile Veselovschi, „Mediterana”, cunoscută și sub titlul „La Marea Neagră” – Ion Cristinoiu, „Cine știe” – Horia Moculescu și altele.
Fapt demn de remarcat, Margareta Pâslaru este artista situată pe locul al doilea în topul discurilor editate de Electrecord – cu 66 de discuri, 5 casete şi 4 CD-uri, după Gică Petrescu, caruia Electrecord i-a lansat 67 de discuri, 7 casete şi 3 CD-uri.
Din întreg repertoriul artistei, circa 800 de melodii au fost înregistrate la Radio, pe discuri, sau la Televiziune, iar cariera sa impresionantă a fost răsplătită cu peste 80 de premii prestigioase, onoruri și diplome.
Din respect şi cu simpatie, Margareta Pâslaru a fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar mai mereu ea răspuns la toate aceste cuvinte măgulitoare foarte simplu: „eu rămân un artist“.
Cu ochi mari, albaștri, ca irizările mării în dimineți senine, cu un chip drăgălaș, de școlăriță, care parcă a păstrat toate mirările, răsfățurile și capriciile cu botic lăsat ale copilăriei, cu aluniță ștrengărească pe obrazul drept, asemeni celebrei Marilyn Monroe, minunata, legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant.
Vor mai fi fost interprete de muzică ușoară în România și până la apariția Margaretei Pâslaru (așa cum vor mai fi fost cântărețe în Franța și până la Edith Piaf), însă niciuna n-a fost binecuvântată cu glasul infinitelor posibilități de exprimare ca cel al „Pâslăriței”! Prin anii 70 nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta!
S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.
Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!
După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda! De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.
Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent.
Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria. Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc! Ultimul proiect a fost acum o lună, când buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv.
Astăzi, legendara, unica, neobosita, inimoasa „Pâslărița” împlinește 73 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Fără Margareta Pâslaru, muzica ușoară românească ar fi fost mai săracă, s-ar spune, cu o poveste.
Da, dar povestea numită Margareta Pâslaru face cât jumătate din muzica ușoară românească! Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru! Vă iubim!
Publicat: Sâmbătă, 9 Iulie 2016, 15:43 var id=38746359; Despre Margareta Pâslaru se spune ca este artista care a revolutionat muzica usoara româneasca si a cucerit publicul cu vocea sa inconfundabila. Cântareata împlineste astazi 73 de ani si se poate mândri cu o cariera impresionanta. Tot astazi îsi serbeaza ziua Angela Similea dar si Mirabela Dauer. Cu o cariera de peste 50 de ani, Margareta Pâslaru se poate lauda cu numeroase premii. La cei 73 de ani ai sai a fost solista, compozitoare, realizatoare de emisiuni si actrita de teatru si film. La 4 ani a aparut pentru prima data pe scena Operei. …
Citeste tot pe: http://www.ziarelive.ro/
Cum explicam arta copiilor? (partea a II-a) Margareta Paslaru "Talentul fara munca se iroseste, iar munca fara talent nu rodeste"
Aflată în cel de-al 59-lea an de la debutul artistic, Margareta Pâslaru nu ar avea nevoie de o prezentare. Generații de-a rândul au fost încântate de sutele de melodii interpretate de ea, iar filmele „Veronica” (1972) și „Veronica se întoarce” (1975) sunt îndrăgite și astăzi de multă lume, la fel ca la momentul lansării lor.
Nici măcar o succintă descriere precum cea făcută de compozitorul George Grigoriu, care a numit-o „un mit al muzicii ușoare”, nu ar putea cuprinde tot ce a realizat această interpretă, compozitoare, textieră, actriță de teatru și film, realizatoare radio-TV, scriitoare (autoare a volumului autobiografic „Eu și Timpul”, 2012).
Poate mai puțin cunoscut este faptul că, dincolo de arta interpretativă care a consacrat-o pe scenă, artista a urmat cursuri de pian, balet și pictură, iar unul dintre bunicii săi, Ion C. Dimitriu-Bârlad, a fost un celebru scuptor.
Mamă a unei fiice și bunică a unui nepoțel, Margareta Pâslaru a fost mereu aproape de copii, atât de cei aflați în suferință (pentru care citea povești în spitale, la „Overlook Medical Center”, din New Jersey, apoi la „Grigore Alexandrescu” din București), cât și față de cei înzestrați cu talente artistice care au nevoie de sprijin.
Așadar, este o interlocutoare adecvată pentru a ne răspunde la întrebări legate de cum poate fi explicată arta copiilor și cum poate fi transmis interesul pentru artă.
Trăind într-o lume care pune preț aproape exclusiv pe eficiență și succes financiar, mai sunt copiii de astăzi interesați de artă?
Aproape tot ce ne înconjoară afișează o anume formă de „arta”. Pe cearșafurile celor mici apar desene Walt Disney. Ceașca noastră de cafea etalează talentul unui designer, precum și încălțămintea, hainele pe care le purtăm.
Decorațiuni interioare, țesături, draperii, tapiserii, mobilierul, covoarele – toate au fost create de un artist, inclusiv ilustrația cărților cu povești.... Dacă le atragem atenția micuților asupra „artei” din camera lor, vor înțelege mai bine diversitatea creativității.
Cum pot fi atrași copii pentru a-și dezvolta abilitățile artistice?
Cele mai frumoase daruri primite de la cei mici, sunt cele pe care le-au făcut cu mânuțele lor. De pildă, sarbatorind ziua unui membru al familiei, ei pot oferi un desen inspirat fie de vaza cu flori din sufragerie, fie de o scenă de familie – bunica citind povești nepoților.
Importante sunt vizitele la muzee și expoziții; ele deschid fereastra imaginației, precum arta muzicii.
Vom încuraja activități plăcute, ca hobby, fără să uităm că nu oricine scrie o poezie este poet, nu oricine dansează este dansator, nu oricine pictează este pictor. Fără îndoială, pentru a atinge măiestria artistului consacrat, este necesar un studiu continuu, disciplină și dăruire.
Talentul fără muncă se irosește, iar munca fără talent nu rodește.
Actriţa şi cântăreaţa Margareta Pâslaru a primit trofeul de excelenţă pentru întreaga activitate la cea de-a patra ediţie a galei premiilor Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), care s-a desfăşurat vineri seara, la Bucureşti
Mediafax 23.01.2016: «Margareta Pâslaru a fost recompensată cu premiul de excelenţă pentru întreaga activitate, fiind considerată un "artist plurivalent"»
Margareta Paslaru si Ioan Cărmăzan, preşedintele Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România
Nicodim Ungureanu - actorul anului 2015, Margareta Paslaru, Marian Crişan - regizorul anului 2015
La Gala UARF au fost decernate premii celor mai bune realizări cinematografice şi celor mai importanţi cineaşti, între care s-au numărat trofeele pentru regie, scenografie, imagine, interpretare, critică literară şi cinematografică şi film independent.
Regizorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul Ioan Cărmăzan, preşedintele Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, a acordat clachete de aur, diplome de excelenţă şi premii de recunoaştere a valorii artistice.
Astfel, Marian Crişan a fost desemnat regizorul anului 2015, în timp ce Ioan Pavel Azap a primit premiul pentru critică de film. La Gala UARF au fost decernate premii celor mai bune realizări cinematografice şi celor mai importanţi cineaşti, între care s-au numărat trofeele pentru regie, scenografie, imagine, interpretare, critică literară şi cinematografică şi film independent.
Regizorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul Ioan Cărmăzan, preşedintele Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, a acordat clachete de aur, diplome de excelenţă şi premii de recunoaştere a valorii artistice. Iulia Dumitru a fost desemnată actriţa anului 2015, Nicodim Ungureanu - actorul anului 2015, iar Raluca Aprodu a primit premiul "Tânără speranţă".
Totodată, Crina Tofan a primit premiul pentru rolul personajului principal "Ema, la 12 ani", din filmul "Live", în regia lui Vlad Păunescu.
Liviu Mărghidan a fost recompensat cu premiul pentru imagine de film, Mihai Dorobanţu, cu premiul pentru scenografie, iar Pătru Păunescu, cu premiul pentru imagine debut, pentru filmul "Doar cu buletinul la Paris", în regia lui Şerban Marinescu.
Cântăreaţa şi actriţa Ileana Şipoteanu a primit premiul de excelenţă cu prilejul împlinirii a 30 de ani de activitate artistică, în timp ce Margareta Pâslaru a fost recompensată cu premiul de excelenţă pentru întreaga activitate, fiind considerată un "artist plurivalent".
Apare pentru prima dată pe scenă la vârsta de patru ani şi jumătate în rolul copilului din opera "Doamna Butterfly". Începe să cânte muzică uşoară la Casa de cultură "Griviţa Roşie" unde este descoperită de către Ileana Pop. Prima apariţie la televizor are loc în iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport". Reapare pentru o vreme în duet cu Marina Voica. Primul şlagăr de răsunet - "Chemarea mării" - este compus special pentru ea de către George Grigoriu în 1960. Debutează în teatru fiind distribuită de Liviu Ciulei în "Opera de trei parale", şi doi ani mai târziu pe ecrane cu rolul Iulia din Tunelul, pentru care primeşte Diploma de debut la cea de a treia ediţie a festivalului naţional de film de la Mamaia.
„Dar cine sunt băieţii aceştia?” se întreba, cineva, uluit, într-un film cu Robert Redford şi Paul Newman. Într-o altă formă, eu îmi consumasem de mult o astfel de mirare, pe la începutul anilor ’60, când, într-o zi, mi-a fost dat să aud un glas neobişnuit urechilor noastre, dedate la trilu-lilurile muzicii uşoare a epocii. Era o voce gravă, răscolitoare, care te soma, parcă, să nu mai stai, să alergi către Chemarea mării. Nu mică mi-a fost uimirea când am descoperit că posesoarea era o liceeană, mai mică decât noi, studenţi pe acea vreme. Oricum, aparţineam aceleiaşi generaţii. Prilej de mândrie, pentru că, alături de câteva filme, de Cinematecă, de poeţii şaizecişti, Margareta Pâslaru, cu harul ei, ne-a conectat la suflul minunaţilor ani ’60 ai Europei, de care nu ne mai simţeam atât de departe. Nu bănuiam, atunci, la începuturi, că starul muzicii noastre ușoare își va lega numele și de cinema. Poate ar fi trebuit. Debutul ei cu Un film cu o fată fermecătoare avea să rămână în Cinematecă. Lucian Bratu a văzut în Margareta nu numai fata fermecătoare, ci și actrița inteligentă, în stare să se joace cu mitul vedetei. Tocmai ea. Au urmat Tunelul lui Francisc Munteanu, într-un rol cu mai multe fațete și, mai ales, seria Veronicilor Elisabetei Bostan, cu desfășurările de roluri, Educatoarea cu coc sever, Zâna fermecată cu perucă aurie, care i-au permis să-și etaleze deopotrivă spiritul ironic și spiritul ludic și să rămână în conștiința câtorva generații. Copiii celor cândva de vârsta Veronicăi, astăzi părinți, o cunosc și o îndrăgesc pe Zâna cea bună, singura ușoară dezamăgire a unor puști, aveam să mă conving la întâlnirea de după o proiecție de la cinematograful Latina din Paris, fiind aceea că, "în realitate", îndrăgita lor eroină nu este, vai, blondă.” (”La o aniversare” - Magda Mihăilescu)
La invitatia doamnei Mihaela Dedeoglu, 
http://www.rador.ro/2018/07/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-implineste-75-de-ani/
Aflată în cel de-al 59-lea an de la debutul artistic, Margareta Pâslaru nu ar avea nevoie de o prezentare. Generații de-a rândul au fost încântate de sutele de melodii interpretate de ea, iar filmele „Veronica” (1972) și „Veronica se întoarce” (1975) sunt îndrăgite și astăzi de multă lume, la fel ca la momentul lansării lor. 
Actriță, cântăreaţă, compozitoare.jpg)
.jpg)