Margareta Paslaru, longevitate creatoare pe multiple planuri: muzica, teatru, film, creatii muzicale, sustinerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, actiuni de voluntariat. In 1968 a primit Discul de Aur premiul acordat de Consiliul de Stat pentru Cultura si Arta CSCA si Electrecord. 1969 i s-a inmanat prestigiosul trofeu M.I.D.E.M. (Marché International du Disque et de l'Édition Musicale, pe scena la Cannes - Franta ediția 1967/1968). Este prima solista de muzica usoara din Romania care a primit acest trofeu. In 2008 a fost onorata la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neintrerupta. A initiat in 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Rosie. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a inregistrat 793 de piese la Radio, TV si pe discuri pana in prezent, inclusiv 111 compozitii proprii declarate la UCMR-ADA. In 2018 au fost sarbatoriti cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Romane marcand deceniile 2000. Legendara artista a primit in USA 2002 Premiul Women of Excelence pentru initierea sarbatoririi zilei de 1 Iunie "International Children's Day". In 2016 Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diploma de Excelenta si clacheta "Artist plurivalent". Desemnata Primul Ambasador al Festivalului Tanar Sibiu, artista a primit Diploma "Platina valorii" in 2019. Premiul Academic si Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost inmanate de prof.univ.dr. Laurentiu Damian la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.

Margareta Paslaru ''O legenda vie a Romaniei o artista cu totul speciala'' Jurnalul National 2008

Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta AaRC. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta AaRC. Afișați toate postările

luni, 24 iulie 2023

Margareta Paslaru, primul interviu in noul an personal.


Sursa: AaRC.ro, 24.07.2023




Margareta Pâslaru, primul interviu în noul an personal

 


S-a vorbit, în acest an, destul de mult despre aniversările Margaretei Pâslaru – 80 de ani de viață, 65 de ani în show bizz. Muzeul Național de Istorie a găzduit oexpoziție – ”O legendă...Margareta Pâslaru, 65 de ani de carieră”


     Bucuria cu care cântă și compune, însă, pare că oprește timpul în loc, așa că Margareta Pâslaru nu se supune cronologiilor noastre. Mereu și-a asumat riscuri, în muzică, în viață, mereu a învățat ceva nou. Traseul ei nu a urmat standarde, locuri comune. 


Acum, apar albume noi aproape în fiecare an, cu melodii pe care le compune, iar drepturile de autor din vânzare le donează unor organizații cu implicare socială. Cel mai nou album, ”Timpul nu moare” (2023), înregistrat la Studioul Andrei și Jolt si Andrei Kerestely, susține Ambulanța Monumentelor.


     Mereu e prezentă în viața cetății și le acordă Premii pentru originalitate, încă din 2010,  tinerilor artiști promițători, pentru că îi plac oamenii talentați, creativi și perfecționiști. 


* Își aduce aminte de debutul ei cinematografic, cu rolul din Tunelul, care i-a adus Premiul pentru debut la Festivalul de Film la Mamaia în 1966. 





Are un motto semnificativ: ”În tinerețe, ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora”. Ne-a oferit un interviu în exclusivitate, dar și cea mai nouă fotografie realizată de Sorin Stanca.


Ați devenit vedetă în muzica românească la o vârstă adolescentină. Ce credeți că i-a determinat pe regizori să vă propună roluri în film?


- În ordinea în care înregistram la Radio, pe disc și apăream la televiziune, faptul că Liviu Ciulei m-a invitat în 1962 la Teatrul Municipal pentru  o audiție (casting) în rolul Polly Peachum,  'Opera de trei parale' mi-a deschis un drum nou. Dânsul a intuit actrița din mine. Apoi regizorii de film care m-au remarcat pe micul ecran, văzându-mă pe scenă într-un rol dificil, ar fi spus ''uite, poate să joace Brecht, chemați-o la probe''. La Studiourile Buftea m-au invitat, pe rând, Andrei Călărașu, Francisc Munteanu, Lucian Bratu, Elisabeta Bostan, Angel Grigoriu, Alexandru Bocăneț și Gheorghe Vitanidis, care lucra la ''Clipa'' după romanul lui Dinu Sararu; eram o țărancă înfiptă.

 

Cât de diferit e procesul de asumare a unui cântec față de un rol în teatru/film?


-Un film durează aproximativ două ore, timp în care aflîm subiectul, apoi conflictul și deznodământul. O piesă de teatru se desfășoară o oră și 50 de minute, fără pauză, acoperind același traseu. Un cântec de muzică ușoară - pop durează, în medie, trei-patru minute. Prin urmare, a transmite concis idei, sentimente, emoție, printr-o melodie, nu-i simplu. 

Cum a fost lucrul cu regizorii de film? Cu cine ați colaborat cel mai bine?


- Dificilă întrebare! De la fiecare am învățat ceva, a lucra era o bucurie în sine.  
Mulți cineaști au inclus melodiile dvs pe coloana sonoră a filmelor. Ce i-a determinat să facă alegerile – mesajul, notorietatea vocii și a melodiei?


- Poate atmosfera și textul piesei au completat povestea din scenariu. Nu știu. 
Când ați colaborat cu un cineast cu propriile compoziții? Care vi s-a părut cea mai surprinzătoare propunere de colaborare?

Nell Cobar mi-a făcut cea mai generoasă propunere, aceea de a compune muzică pentru două episoade din serialul Mihaela. Atunci am învățat să compun teme scurte pentru situații diferite. De pildă, duioasa secvență în care Mihaela era tristă, apoi momentul în care alerga cu prietenii, sau veselia jocului cu simpaticul cățeluș. Mai mult, mi-am schimbat intonația glasului, ascultați un fragment orchestrat de Radu Goldiș.  Margareta Paslaru / Mihaela - fragmente by Margareta Paslaru (soundcloud.com) 


Cristi Puiu a ales două melodii pentru coloana sonoră a filmului său Moartea domnului Lăzărescu. Cum vi s-a părut această alegere?


- Includerea celor două șlagăre, opuse ca stil, ''Cum e oare'' - Florin Bogardo și ''Chemarea mării” - George Grigoriu, au avut efectul scontat. Iată un citat din LIBERTATEA mai 2005, La Cannes: ”Urcarea scărilor acoperite cu covor albastru (culoarea secțiunii "Un certain regard") s-a făcut pe acordurile piesei "În apa mării", cântată de Margareta Paslaru!”.

Melodiile dvs sunt alegerea multor tineri cineaști, sunt potrivite poveștilor pe care le spun, nu e vorba doar de nostalgie. Cum vi se par aceste opțiuni?


- Dinamica scenariului alege momentul în care muzica întregește atmosfera. Oricum, încă lucrez la un scenariu, pe care sper să-l regizez - am pregătit un ''story board'' montaj cadru cu cadru - am învățat și butoane.

miercuri, 24 iulie 2019

Margareta Paslaru aniverseaza 60 de ani de cariera - Sursa, AaRC 2018

De câțiva ani, Margareta Pâslaru publică albume muzicale în scop caritabil, pentru actori de teatru și film. Acum a creat ”Providența”, un CD în beneficiul Asociației nevăzătorilor din România, finanțat de Ion Antonescu și Uniunea Cineaștilor din România și produs de E-media Andrei Enescu.
     ”Providența” are noi duete cu actorul Ovidiu Niculescu, Mircea Radu,  George Nicolescu si fetita Angela Gheorghiu, premiere discografice, dar și muzică live  - fragment din piesa ”Opera de trei parale” de Bertold Brecht, și compozitia ”Ceasul vrăjitor” - din recitalul-eveniment din 1968, la Casa Centrală a Armatei.
     ”O constantă în diversitatea albumului rămâne starea descrisă de poetul Virgil Carianopol, în care m-am regăsit: "Sunt flacără, sunt jar, sunt pară, merg printre oameni luminând...Și ard și ard așa, într-una...(compoziția Flăcări)”, mărturisește Margareta Pâslaru.

”Risc de când mă știu, cu fiecare primă audiție, cu fiecare  emisiune TV, cu fiecare compoziție proprie, risc. Longevitatea creatoare,
mărturisește Margareta Pâslaru. ”Risc de când mă știu, cu fiecare primă audiție, cu fiecare  emisiune TV, cu fiecare compoziție proprie, risc. Longevitatea creatoare, activitatea neîntreruptă au perpetuat dinamica maturității roditoare. Un sâmbure de nebunie aprinde imaginația, induce starea de transă.”
     Albumul conține și cel mai longeviv șlagăr componistic ”Lasă-mi, toamnă, pomii verzi", înregistrat de un grup de actori, dar și piesa ”Tatal nostru”, compusa în amintirea bunicii. Albumul ”Providența” se găsește în magazinele de specialitate, iar încasările merg în beneficial Asociației Nevăzătorilor din România.
Detalii: facebook
http://aarc.ro/articol/margareta-paslaru-aniverseaza-60-de-ani-de-cariera-cu-albumul-providenta?fbclid=IwAR1mDr-EUur9Td3EJKKbrbQJIqmcJeiUkdKorUnzLgFqo1jpvleSRzkA0pY
W

sâmbătă, 11 iulie 2015

Margareta Paslaru - http://aarc.ro/cineasti/trivia/ La o aniversare


Actriță, cântăreaţă, compozitoare
Margareta Pâslaru
  • Născut: 09.07.1943 la București
Apare pentru prima dată pe scenă la vârsta de patru ani şi jumătate în rolul copilului din opera "Doamna Butterfly". Începe să cânte muzică uşoară la Casa de cultură "Griviţa Roşie" unde este descoperită de către Ileana Pop. Prima apariţie la televizor are loc în iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport". Reapare pentru o vreme în duet cu Marina Voica. Primul şlagăr de răsunet - "Chemarea mării" - este compus special pentru ea de către George Grigoriu în 1960.  Debutează în teatru fiind distribuită de Liviu Ciulei în "Opera de trei parale", şi doi ani mai târziu pe ecrane cu rolul Iulia din Tunelul, pentru care primeşte Diploma de debut la cea de a treia ediţie a festivalului naţional de film de la Mamaia.


„Dar cine sunt băieţii aceştia?” se întreba, cineva, uluit, într-un film cu Robert Redford şi Paul Newman. Într-o altă formă, eu îmi consumasem de mult o astfel de mirare, pe la începutul anilor ’60, când, într-o zi,
mi-a fost dat să aud un glas neobişnuit urechilor noastre, dedate la trilu-lilurile muzicii uşoare a epocii. Era o voce gravă, răscolitoare, care te soma, parcă, să nu mai stai, să alergi către Chemarea mării. Nu mică mi-a fost uimirea când am descoperit că posesoarea era o liceeană, mai mică decât noi, studenţi pe acea vreme. Oricum, aparţineam aceleiaşi generaţii. Prilej de mândrie, pentru că, alături de câteva filme, de Cinematecă, de poeţii şaizecişti, Margareta Pâslaru, cu harul ei, ne-a conectat la suflul minunaţilor ani ’60 ai Europei, de care nu ne mai simţeam atât de departe. Nu bănuiam, atunci, la începuturi, că starul muzicii noastre ușoare își va lega numele și de cinema. Poate ar fi trebuit. Debutul ei cu Un film cu o fată fermecătoare avea să rămână în Cinematecă. Lucian Bratu a văzut în Margareta nu numai fata fermecătoare, ci și actrița inteligentă, în stare să se joace cu mitul vedetei. Tocmai ea. Au urmat  Tunelul lui Francisc Munteanu, într-un rol cu mai multe fațete și, mai ales, seria Veronicilor Elisabetei Bostan, cu desfășurările de roluri, Educatoarea cu coc sever, Zâna fermecată cu perucă aurie, care i-au permis să-și etaleze deopotrivă spiritul ironic și spiritul ludic și să rămână în conștiința câtorva generații. Copiii celor cândva de vârsta Veronicăi, astăzi părinți, o cunosc și o îndrăgesc pe Zâna cea bună, singura ușoară dezamăgire a unor puști, aveam să mă conving la întâlnirea de după o  proiecție de la cinematograful Latina din Paris, fiind aceea că, "în realitate", îndrăgita lor eroină nu este, vai, blondă.” (”La o aniversare” - Magda Mihăilescu)
 
W
 

luni, 1 septembrie 2014

Arhivă blog