Calendar 8 martie 1969: Margareta Paslaru, recital extraordinar la Festivalul International "Cerbul de Aur"
Ca urmare, marea artista este invitata la editia din anul urmator, trecand de la stadiul de concurenta la cel de vedeta in recital. Acompaniata de formatia sa condusa de Rolf Albricht, Margareta Paslaru a sustinut un recital extraordinar interpretand 12 melodii : compozitii proprii, melodii din repertoriul international, melodii in prima auditie ale unor compozitori romani, folclor. Este prima solista din Romania care a avut o orchestra proprie de acompaniament. In acel an, pe langa marea noastra artista, au mai sustinut recitaluri: Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Ghiuli Cioheli, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Waldemar Matuska, Barbara, Gigliola Cinquetti, Frankie Avalon, Mie Nakao si Juliette Greco.
Recitalul extraordinar, in regia lui Valeriu Lazarov, a cuprins urmatoarele piese: Tarina de la Gaina, Va veni o clipa (muzica Paul Urmuzescu, text Mihai Dumbrava) prima auditie, Si tu imi placi (muzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu), A nimanui sunt (muzica, text M. Paslaru), Un baiat (muzica Sonny Bono, text Aurel Felea), Azi mai mult ca ieri (muzica Camelia Dascalescu, text Flavia Buref) prima auditie, Azi vreau sa rad din nou (muzica Gene Raskin, text M. Paslaru), Nici ploaia (muzica Pace-Panzeri, text M. Paslaru), Acesta e cantecul meu (muzica Charles Chaplin, text M. Paslaru), Asa e viata (muzica Migliacci, Mattone, text M. Paslaru), Viva Maria (muzica Riszard Siszard, text M. Paslaru), Papusa (muzica F. Migliacci, text M. Paslaru)
Spicuiri din presa vremii:
A. Sandu, Scanteia 05.03.1969: "Hors-concours", din partea Romaniei vom avea prilejul sa o ascultam pe Margareta Paslaru, talentata noastra cantareata."
Mariana Parvulescu, Romania libera 08.03.1969: Numai intr-un singur an, tanara noastra cantareata a trecut de la incercarile concursului, pe podiumul vedetelor. Si Margareta de azi, aminteste si ea de un basm: "crestea intr-un an … cat altii in sapte" …
C.F. Scanteia, 09.03.1969: "Am urmarit mai intai recitalul Margaretei Paslaru. Exemplu de munca asidua, de dorinta de perfectionare, Margareta Paslaru, insusindu-si o remarcabila miscare scenica, largindu-si repertoriul; nu este numai o actrita cu mari posibilitati expresive, dar si o excelenta cantareata. Recitalul de aseara e, in acest sens, o cununa de succes."
Alexandru Cornescu, Romania libera, 09.03.1969: In partea a doua, Margareta Paslaru a oferit un recital care-i rezerva fara niciun rabat locul printre vedetele festivalului. Ea oglindeste poate cel mai bine faptul ca, alaturi de talent, si in acest domeniu nu se poate lipsi staruinta."
Stefan Carapanceanu, Revista MUZICA sept.1969: "Margareta Paslaru, in plina maturitate profesionala, s-a afirmat si de data aceasta in calitate de autor si interpret al muzicii usoare romanesti."
Ecaterina Oproiu – „Contemporanul” 1969: Ea a trecut peste voga altora si a ei, reinnoita de folclor, sacaita de insuccesul brasovean, revitalizata de recital, adica de maratonul acela temerar cand un ceas, doua ceasuri, interpretul ramane in mijlocul multimii neajutorat si insingurat, in acea alba insingurare a alergatorului de cursa lunga. Cu galetile in mana gafaind ambitios, ea a jucat cel mai important rol al vietii ei. Rolul de self-made-man, ar spune unii. Noi l-am numi altfel. Noi am spune ca rolul ei e de fapt un rol dublu, pentru ca pe rand sau in acelasi timp ea a fost de-a lungul carierei sale si Pygmalion si statuia.
Octavian Ursulescu, Independentul - 25.09.2006: Prima ei compozitie s-a chemat “A nimanui sunt...” si a retinut atentia lui Lazarov, care a incurajat-o si a girat recitalul ei de la “Cerbul de aur”, alaturi de formatia Rolf Albricht.
Costin Buzdugan, Steagul Rosu 09.03.1969: Prima vedeta a serii a fost Margareta Pislaru - aceasta inimoasa cintareata, model de perseverenta si seriozitate profesionala, cea care a fost in stare sa invete - si inca mult, ne-a aratat exact la un an de atunci - din cele intamplate la prima editie a Cerbului de Aur. In remarcabil progres, intr-un progres care se pare ca-i va deschide meritata cariera internationala, ea s-a revansat in aceeasi sala, evoluand dezinvolta, ca o artista stapana pe arta ei implinita.
Scanteia Tineretului – 11.03.1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Paslaru aliniata fara nicio reticenta, fara niciun rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante"
Click video: Azi vreau sa rad din nou
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu