Margareta Paslaru, longevitate creatoare pe multiple planuri: muzica, teatru, film, creatii muzicale, sustinerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, actiuni de voluntariat. In 1968 a primit Discul de Aur premiul acordat de Consiliul de Stat pentru Cultura si Arta CSCA si Electrecord. 1969 i s-a inmanat prestigiosul trofeu M.I.D.E.M. (Marché International du Disque et de l'Édition Musicale, pe scena la Cannes - Franta ediția 1967/1968). Este prima solista de muzica usoara din Romania care a primit acest trofeu. In 2008 a fost onorata la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neintrerupta. A initiat in 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Rosie. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a inregistrat 793 de piese la Radio, TV si pe discuri pana in prezent, inclusiv 111 compozitii proprii declarate la UCMR-ADA. In 2018 au fost sarbatoriti cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Romane marcand deceniile 2000. Legendara artista a primit in USA 2002 Premiul Women of Excelence pentru initierea sarbatoririi zilei de 1 Iunie "International Children's Day". In 2016 Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diploma de Excelenta si clacheta "Artist plurivalent". Desemnata Primul Ambasador al Festivalului Tanar Sibiu, artista a primit Diploma "Platina valorii" in 2019. Premiul Academic si Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost inmanate de prof.univ.dr. Laurentiu Damian la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.

Margareta Paslaru ''O legenda vie a Romaniei o artista cu totul speciala'' Jurnalul National 2008

Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 11 septembrie 2021

Calendar 11-21 Sept. Margareta Paslaru in Expozitia prietenilor MNIR 2014

 joi, 18 septembrie 2014

Margareta Paslaru la Muzeul National de Istorie 'Expozitia prietenilor MNIR' 11 - 21 Septembrie

Propriile creatii vestimentare din anii '60 si '70 au servit creatiile muzicale, pe care 63 de compozitori i le-au incredintat Margaretei Paslaru
.
Vizitati expozitia, este deschisa pana la data de 21 septembrie a.c. In holul central al Muzeului National de Istorie al Romaniei la 11 septembrie 2014 a avut loc vernisajul "Expozitia prietenilor muzeului" in cadrul initialei expozitii “Haina il face pe om”.




La deschiderea expoziției „Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară” (15 mai 2014) am lansat o „provocare” către public: aceea de a contribui cu obiecte și accesorii vestimentare valoroase, aflate în colecțiile proprii, în vederea realizării unei expoziții a vizitatorilor și prietenilor Muzeului Național de Istorie a României. Apelul nostru nu a rămas fără răspuns și, în timpul scurs de la vernisaj, am primit mai multe astfel de articole, sub formă de împrumut sau chiar donații. (…)

Cea mai valoroasă donatie, prin numărul obiectelor și calitatea acestora, a fost cea primită de la legendara artistă Margareta Pâslaru. Este vorba de mai multe ținute de scenă, creații proprii, realizate cu mult rafinament și originalitate, purtate cu ocazia unor spectacole de televiziune sau la festivaluri și concursuri naționale și internaționale de muzică (Franța, Germania, Israel, Cuba, Mongolia, Iugoslavia, Japonia). De asemenea, doamna Margareta Pâslaru a mai donat muzeului o serie de accesorii vestimentare, mai multe afișe ale unor spectacole de teatru, film și muzică din anii '60 – '70 (adevărate rarități în ziua de astăzi), precum și o sculptură din bronz, executată de marele sculptor Ion Dimitriu-Bârlad (bunicul matern al Margaretei Pâslaru).”  Sursa: MNIR.RO/ 09.09.2014   http://www.mnir.ro/index.php/haina-il-face-pe-om-expozitia-prietenilor-muzeului/

Despre donatia Margaretei Paslaru catre muzeu domnul Dr. Ernest Oberländer-Tarnoveanu, Director General al Muzeului National de Istorie a Romaniei a spus: „(...) Doamna Paslaru nu a oferit doar rochii de scena foarte interesante, pe unele mi le aduc aminte. Le vazusem in alb si negru cum era televiziunea anilor ’60 si am avut acum o surpriza sa le vad atat de viu colorate si atat de maiestuos si frumos desenate si lucrate.(…)”
 
Domnul Cornel Ilie, curatorul expozitiei, a adaugat: „Multumesc doamnei Margareta Paslaru, doamnei Catalina Opaschi si celorlalti care au venit cu astfel de obiecte atat de interesante si va asteptam la urmatoarele noastre expozitii.”


 
Va impartasesc ce am simtit atat eu, cat si alti admiratori prezenti la eveniment.

Bucuria de a vedea propriile creatii vestimentare ale Margaretei Paslaru a fost imensa. Parca auzeam slagarele pentru care au fost concepute de legendara artista. M-au impresionat aplicatiile lucrate manual, bogatia de culori, ingeniozitatea, diversitatea materialelor folosite.


Am remarcat prima expunere publica a Trofeului MIDEM - Discul de Marmura care a fost castigat si adus in tara de Margareta Paslaru, invitata la Cannes in 1969; prima coperta de disc vinil cu Chemarea marii; fotografia cu maestrul Sile Dinicu si Radu Serban pe scena Radiodifuziunii 1970; coperta discului inregistrat in Japonia la casa de discuri Victor World Group - filiala Tokyo pe care artista apare cu unul dintre costumele din expozitie. "Iubire absurda" de Radu Serban a obtinut la Festivalul International de Muzica Pop Tokyo 1970 Premiul Sony la creatie iar Margareta Paslaru Premiul Mitsukoshi pentru interpretare.

Este expus si dublul afis al piesei “Opera de trei parale” de B. Brecht creat de regizorul Liviu Ciulei - Teatrul L.S. Bulandra, 1964.
 
Printre exponate criticul de film Magda Mihailescu  a recunoscut afisul polonez din 1967 al peliculei “Un film cu o fata fermecatoare” realizat de celebrul grafician Wiktor Gorka despre care scria in Adevarul din 3 septembrie 2004: “(…) Afisul semnat de Wiktor Gorka se numara si printre cele mai scumpe din galerie - 230 de dolari.(…).” 


 
Vizitatorii au descoperit caricaturi semnate de Nell Cobar si Neagu Radulescu in anii '60, un costum  popular vechi de peste 100 de ani. Am admirat o sticluta de parfum din sticla de Murano si manusi lungi de vara primite de la matusa sa, balerina Sanda Simionescu. De asemenea, in expozitie figureaza si o lucrare in bronz semnata de bunicul distinsei artiste, sculptorul Ion Dimitriu Barlad.








O mare parte dintre costumele create si purtate in anii ’60 si ’70 au putut fi vizionate pe o plasma. Publicul prezent s-a intors in timp admirand toate aceste exponate care, cu siguranta, fac parte din istoria culturii romane.

Niciun comentariu:

Arhivă blog