Recital extraordinar de muzica usoara Margareta Paslaru 1968 - Primii zece ani de activitate pe multiple planuri
18, 22, 25 Noiembrie 1968.
Margareta Paslaru a intrat in istoria muzicii usoare romanesti, ca fiind prima solista de muzica usoara care a sustinut un recital de doua ore (fara invitati pe scena): "One Woman Show". La numai 25 de ani, a serbat implinirea a zece ani de activitate artistica, printr-o serie de recitaluri sustinute pe scena Casei Centrale a Armatei si in tara, in regia Sandei Manu. Este totodata prima interpreta care a foat acompaniata de o orchestra proprie, condusa de Rolf Albrich.
In acest “Recital extraordinar de muzica usoara Margareta Paslaru” publicul a regasit fragmente din toate genurile artistice abordate pana atunci: muzica usoara, prelucrari folclorice, muzica din filmele in care aparuse si ca actrita, un fragment din spectacolul cu piesa "Opera de trei parale" de Bertold Brecht (marele regizor Liviu Ciulei o distribuise in acest spectacol care a avut aproximativ 400 de reprezentatii). Supriza oferita publicului au fost compozitiile proprii prezentate in prima auditie. In partea a doua a recitalului, pe langa alte piese, Margareta a interpretat si cateva dintre melodiile inregistrate pe discul jubiliar „Margareta Paslaru" la implinirea a 10 ani de activitate.
Din pacate, inregistrarea audio a acestui recital a fost editata, renuntandu-se la unele momente de prezentare si la o parte din aplauze.
Repertoriu
Partea I-a
1. Parada slagarelor: Chemarea marii, Mandolina mea, Polca dragostei, Pe aripa vantului, Cum e oare?, Oricare baiat e un Romeo, Doua randunici, Nu mai plange baby, Strada, Uitarea, Srisoare de dor, Glasul rotilor de tren, Margarete, Trandafirii tai.
2. The Ballad Of Mack The Knife _"Opera de trei parale" de Bertold Brecht. Regia Liviu Ciulei
3. Sant osanca bine-mi pare – folclor
4. Valeleu – folclor
5. Tarina de la Gaina – folclor
6. Marea mea iubire – muzica George Grigoriu; text Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Tunelul"
7. Si tu imi placi – muzica George Grigoriu; text Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Tunelul"
8. Rata – muzica George Grigoriu; text Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Impuscaturi pe portativ"
9. Anotimpurile dragostei – muzica, text Margareta Paslaru
10. A nimanui – muzica, text Margareta Paslaru
11. Indiferentul – muzica, text Margareta Paslaru
12. Ceasu-i un vrajitor – muzica, text Margareta Paslaru
13. Cheia fericirii - – muzica, text Margareta Paslaru
Partea a II-a
14. Felicitari - muzica Phil Coulter, Bill Martin; text Aurel Felea
15. Vremuri - muzica Phoenix
16. Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru
17. Azi vreau sa rad din nou - text Margareta Paslaru
18. Bonnye And Clyde – muzica Georgie Fame; text Eugen Mirea
19. O! Un sarut! – repertoriul international
20. Un baiat - Sonny Bonno; text Aurel Felea
21. Viva Maria – muzica Ryszard Sielichi; text Margareta Paslaru
22. Doar muzica – muzica Pace, Panzeri; text Margareta Paslaru
23. Delilah - muzica Barry Mason; text Margareta Paslaru
Cinema nr. 1 - ianuarie 1969 Mircea Alexandrescu: "Pentru Margareta Paslaru recitalul sustinut la Casa Armatei nu a fost o obisnuita aparitie scenica, ci un jubileu. La 25 de ani, cantareata, actrita de teatru si film, am numi-o chiar personajul Margareta Paslaru, a implinit zece ani de viata in constiinta publicului zece ani de activitate. Talentul "arde etapele", spun francezii si, la varsta la care altii fac primii pasi sovaielnici, Margareta Paslaru este un nume cu acoperire si pe alte meridiane (vezi premiile pe care le-a obtinut la festivalurile de la Sopot pana la Cuba). Spectacolul cu care a inteles sa-si serbeze (tot prin munca) deceniul ei de arta, n-a fost nici el o simpla festivitate cu cantec, ci a marcat, poate, o noua treapta a aspiratiilor ei artistice; recitalul spectacol, cunoscut in lume sub denumirea de "One-man-show" adica un spectacol sustinut de un om, dar care trebuie sa te tina si sa te multumeasca pe tine spectator ca o intreaga distributie. Margareta Paslaru, singura - sau poate nu singura, caci a stat tot timpul alaturi de perseverenta, farmecul si incapatanarea ei, ne-a multumit, asa cum uneori o intreaga distributie nu izbuteste s-o faca. Cinste ei! Cinste muncii!"
Munca - 06.11.1968 "Viva Maria!" - Nestor Ghiorghiu Director Electrecord: "Un inceput promitator se anunta bunaoara in continutul propriilor sale compozitii: "A nimanui" si "Ceasul", pe care le canta in cadrul acestui recital si care par a constitui o noua dezvoltare a capacitatii sale de exprimare. Pentru ca orice s-ar spune, la 25 de ani ai inca multe de spus!"
Informatia Bucurestiului 20.11.1968 Augustin Sandu : "Talentul nativ, inclinatiile si aspiratiile s-au implinit printr-o experienta utila. Caci acum Margareta Paslaru stie ce sa faca cu vocea sa, sa alterneze inflexiunile tulburatoare in registrul grav, cu tonurile ample de registru acut, stie sa frazeze si sa plaseze accente in cadenta silabelor dintr-un vers. A aruncat insa si manusa invitand la confruntari artistice veritabile pe terenul recitalului de tinuta. Cine o va ridica primul?"
Saptamana Culturala a Capitalei 03.01.1969: "Dupa Margareta Paslaru inca o interpreta de muzica usoara care se incumeta sa prezinte iubitorilor genului un recital: Doina Badea."
Informatia Bucurestiului 03.01.1969: "Se pare ca actul, nu lipsit de temeritate, al Margaretei Paslaru - care s-a infatisat prima publicului cu un substantial recital, nu a ramas fara ecou. O colega de breasla Doina Badea va repeta gestul."
Informatia Bucurestiului 18.01.1969 Eugen Comarnescu: "Doina Badea reapare in fata amatorilor genului cu un recital. Meritand aprecierile in sine, temeritatea gestului (pana acum doar Margareta Paslaru s-a mai incumetat la o verificare atat de edificatoare a calitatilor ei) n-a ramas fara acoperire."
* Margareta Paslaru a intrat in istoria muzicii usoare romanesti, ca fiind prima solista de muzica usoara care a sustinut un recital de doua ore (fara invitati pe scena): "One Woman Show".
Melodiile au fost inregistrate cu acompaniamentul Orchestrei Electrecord dirijata Alexandru Imre si sub indrumarea maestrului de sunet Theodor Negrescu.
%2Bcoperta%2B1-%2B1968.jpg)
Discul jubliar Margareta Paslaru - Saptamana nr.49 - 06.12.1968: Implinind zece ani de activitate artistica in slujba muzicii usoare, Margareta Paslaru a tinut sa marcheze evenimentul nu numai printr-un sir de recitaluri personale, ci si prin realizarea unui disc de proportii mai mari decat cele ale obisnuitelor discuri cu patru melodii. Noul disc al Margaretei Paslaru cuprinde asa dar opt melodii, alese dintre succesele recente ale- muzicii usoare internationale. Nu lipseste nici "Viva Maria", cu care tanara jubiliara a cucerit in acest an unul din premiile festivalului international de la Sopot. Un disc destinat succesului de public, atat prin personalitatea interpretei, cat si prin popularitatea pieselor inregistrate (disc 25 cm.diametru, nr. EDD 1217).
O parte dintre melodiile cuprinse pe discul jubiliar, aveau textele adaptate in romana chiar de Margareta Paslaru:
- Felicitari - muzica Phil Coulter, Bill Martin; text Aurel Felea
- Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru
- Un baiat - Sonny Bonno; text Aurel Felea
- Ce dor imi e sa fiu acasa iar – muzica Curly Putman; text Eugen Mirea
- Viva Maria – muzica Ryszard Sielichi; text Margareta Paslaru
- Doar muzica - muzica Pace, Panzeri; text Margareta Paslaru
- Daca pleci - muzica Hayes; text Margareta Paslaru
- Delilah – muzica Les Reed, Barry Mason; text Margareta Paslaru
Flacara nr.705 -30.11.1968 – Magda Mihailescu - Recital Margareta Paslaru: Nu m-a mirat catusi de putin ca Margareta Paslaru este prima dintre cantaretele si cantaretii nostri de muzica usoara care si-a luat inima in dinti si a iesit in lume cu un recital (prilejuit de implinirea a 10 ani de activitate). Cine era s-o faca? Sa nu ne ascundem dupa deget. Baietii si fetele noastre nu prea stiu sa cultive aceasta buruiana rara care se cheama ambitiea de a te masura cu tine insuti. Ei se masoara cu cine vrei si nu vrei, cu Adamo, cu Sandie Shaw si cu tot ce rasare mai nou (unii merg chiar pana la Tom Jones), dar nu si cu propria persoana. Margareta a descoperit demult ambitia asta frumoasa si inteligenta, s-a batut pentru ea, si o tine stransa in pumni. De aceea a facut teatru, film, (cat a avut prilejul), a scris cantece, a tradus si adaptat textele unor melodii straine, s-a apucat de muzica populara. Un concentrat din toate acestea ne-a oferit in proaspatul ei recital. Nici o clipa preocupata de confectionarea zambetului cu care trebuie sa salute publicul, ci pur si simplu bucuroasa ca se gaseste in fata lui, gata pentru confruntare, asa a aparut Margareta Paslaru pe scena. Timp de doua ore, ea cu baietii indraciti ai lui Rolf Albrich au dat cantecului asa-zis usor invelisul acela mult ravnit: al demnitatii. Demnitatea de a nu fi "tragedie inaltatoare" si nici zbenguiala buna pentru omoratul vremii, si ceea ce i se potriveste ei, acestei fete cu aer adolescentin: o comunicare, cand grava, cand voioasa, despre multele lucruri care ne inconjoara in viata de toate zilele: iubirea, indiferenta, tristetea, bucuria, necazurile pe care nu le facem unii altora. Margareta Paslaru le-a cantat cu glasul ei care stie sa fie si dramatic,- dar nu de un dramatism rupt din Hamlet - si sugubat, exact cand si cat trebuie. Le-a cantat si le-a dansat cu o gratie baieteasca, indelung slefuita, si cu un talent actoricesc clatit in cele mai curate ape ale comediei. Ce film se poate face cu toate astea!
Saptamana Culturala a Capitalei nr.9 - 28.02.1969 - Portrete in prim-plan : Pana la ora la care intram sub tipar, Comitetul de Radioteleviziune anunta ca pe vedetele "hors-concurs" pe doua dintre popularele noastre interprete de muzica usoara, carora le schitam cate un portret de prim plan, incercand sa desprindem caracteristicile artistice.
MARGARETA PASLARU
La varsta coditelor si extemporalelor, a erupt in muzica usoara aducand o fireasca exuberanta tinereasca si si un glas grav, capabil sa dea viata unor sentimente ce-i depaseau cu mult juvenilitatea. De zece ani se mentine mereu in prim-planul muzicii noastre usoare, aducand un repertoriu vast al carui eclectism i-a permis sa-si dezvolte o mare varietate stilistica, demonstrand cu prisosinta in recentul spectacol-recital pe care l-a sustinut in intregime.
Intr-un anume sens - si faptul a fost cu mult favorizat de incursiunile actoricesti in teatru si film ale cantaretei - Margareta Paslaru poate sa sustina o adevarata microenciclopedie a cantecului: cu o mare justete stilistica, interpreteaza slagarul languros al anilor '30 ('Marea mea iubire") si cantecul cu inflexiuni si problematica de sansoneta ("Ceasul","A nimanui sunt"), succesele comerciale ale "pop-music-ului" ("Astazi as vrea sa cant" - Les temps des fleaurs), si cantece populare ("Tarina de la Gaina"). Inzestrata cu cu un real simt scenic, cantareata stie sa lanseze un slagar. Isi studiaza cu precizie efectele interpretarii, nuantele si rapelurile la constiinta fiecaruia, castigandu-si admiratori in randul tuturor generatiilor.
Informatia - 15.11.1968 - Recital Margareta Paslaru: Dupa succesul obtinut la Festivalul de la Sopot si dupa emisiunile elogiante la Televiziunea din Berlin, Margareta Paslaru revine in fata publicului bucurestean intr-un
recital in care va aparea in tripla postura: solista vocala, compozitoare si prezentatoare a propriului ei program. Acompaniata de formatia Rolf Albrich si in regia Sandei Manu, Margareta Paslaru va interpreta melodii din spectacolul "Opera de trei parale" si din filmele "Tunelul", "Impuscaturi pe portativ", cantece folclorice in prelucrari moderne, precum si compozitii proprii pe texte proprii in prima auditie. Recitalul va avea loc in zilele de 18, 22 si 25 noiembrie a.c., in sala C.C.A. din bd. Gh. Gheorghiu-Dej. Cu acest prilej, casa "Electrecord" va lansa un nou disc reunind opt melodii imprimate recent de Margareta Paslaru.
Magazin nr. 582 - 30.11.1968 - Note si notite...de Elly Roman: O sarbatorire si un recital...Zece ani, de cand notam in carnetul meu: "Am vazut si ascultat la TV o papusica LENCI, cu glasul de arama, cu ochi mari, mirati de tot ce i se intampla. Este eleva Paslaru Margareta"... Intensitatea marii isi gasea in glasul acestei copile de cincisprezece ani rezonantele cele mai adecvate: de aceea "Chemarea marii" a devenit primul ei mare succes si unul dintre marile slagare ale muzicii usoare romanesti.... Au trecut de atunci zece ani si papusica modesta, cuminte si sarguitoare si-a pus rochita de domnisoara si azi la "considerabila" varsta de 25 de ani, Margareta e la apogeul carierei sale... Pe rochitele ei, de multe ori nastrusnice, si-a agatat decoratiile multor succese si ne-a aratat ca muzica usoara, folclorul, filmul si scena, gasesc in ea o interpreta de talent... Recentul ei recital este un efort de auto-depasire si consemnez cu bucurie reusita lui...Ramane ca saltul artistic evident al Margaretei Paslaru, sa fie inceputul unui drum nou, cu insusirea unui repertoriu mai amplu, cu cantece de idei, cu cantece de actiune, in care toate calitatile ei actuale sa-i serveasca, dupa auto-depasire, in atingerea unui nivel de interpreta de talie mondiala... Eu ii urez sa ajunga la aceasta treapta cat mai curand...
Contemporanul 23.11.1968 - Recitalul Margaretei Paslaru: Un recital jubiliar sustinut la 25 de ani pentru a sarbatori zece ani de actinitate muzicala: a fost un prilej pentru Margareta Paslaru de a reaminti publicului drumul pe care l-a strabatut ca vedeta de muzica usoara si de a o face punand in valoare ceea ce a fost mai bun in aceasta scurta si inca mult promitatoare cariera. Punctat cu succes, de momentele muzicale pe care tanara cantareata le-a inscris in palmaresul ei si ca actrita de teatru ("Opera de trei parale") sau de cinema ("Tunelul") acest "ONE GIRL SHOW" a devenit un spectacol complex asa cum am vrea sa mai avem ocazia de a auzi si vedea. Nu fara a remarca meritul pe care-l datoreaza formatiei acompaniatoare - condusa de Rolf Albrich - si al regiei - semnate de Sanda Manu.
Scanteia 18 .11.1968 - Recital jubiliar Margareta Paslaru - In atentia iubitorilor muzicii usoare: luni 18, vineri 22 si luni 25, la sala CCA din B-dul Gheorghiu Dej, se va prezenta Margareta Paslaru, in regia Sandei Manu.
Saptamana Culturala a Capitalei 15.11.1968 - Recital Margareta Paslaru: Odata cu implinirea a 25 de ani, Margareta Paslaru aniverseaza un deceniu de activitate muzicala. Dublul prilej este considerat de cantareata potrivit pentru a infatisa publicului primul sau recital cu caracter retrospectiv. Deschizandu-se cu un potpuriu alcatuit din cele mai reprezentative melodii pe care le-a lansat de-a lungul anilor, recitalul va continua cu momente muzicale din spectacolul "Opera de trei parale", cu o selectie de cantece populare, cu piese din filmul "Tunelul", prima parte incheindu-se cu compozitii proprii. In partea a doua Margareta Paslaru va interpreta slagare de ultima ora si cateva melodii in prima auditie. Solista va fi acompaniata de formatia condusa de Rolf Albrich. Regia artistica poarta semnatura Sandei Manu. Cu prilejul recitalului - care va avea loc luni - 18, vineri - 22 si luni - 25 noiembrie, ora 20 in sala CCA din Bulevardul Gh. Gheorghiu Dej, langa cinematograful "Central" - se va lansa si ultimul disc al interpretei (EDD - 1217).
Saptamana 20.12.1968 - Margareta Paslaru la "Microfonul de Aur": La numai cateva zile dupa ce a oferit bucurestenilor restransul sau ciclu de recitaluri, Margareta Paslaru a plecat peste hotare. La finele itinerarului sau muzical, cateva amanunte.
- Mai intai am cantat in fata iubitorilor muzicii usoare din Bulgaria. Alaturi de apreciatii solisti din tara vecina, Boris Giugunov si Margarita Dimitrova, am sustinut concerte la Sofia, Plovdiv, Varna, Tarnovo. Peste tot un public receptiv, entuziast, pentru care am interpretat majoritatea pieselor din recitalul bucurestean. Apoi, am avut marea bucurie de a participa ca invitata de onoare, alaturi de celebrul Antoine, la gala "Microfonul de aur", manifestare muzicala anuala, consacrata diverselor genuri, de la opera si opereta, pana la folclor si muzica usoara, organizata la Belgrad de Radioteleviziunea iugoslava.
- Proiecte?
- Voi continua seria de recitaluri la Bucuresti. In ianuarie va trebui sa raspund invitatiei Radioteleviziunii din Iugoslavia. De asta data voi sustine recitalul la Belgrad in compania orchestrei conduse de Rolf Albrich. Si, poate, imprimari la Casa de discuri "Barclay", unde m-a invitat impresarul Georges Leroux.
W
