Sursa: RADOR, 08.07.2022, autor Razvan Moceanu
https://www.rador.ro/2022/06/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-4/
Motto: „În
tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim
„numele” spre binele altora” – Margareta Pâslaru
Sâmbătă, 9 iulie,
cântăreaţa de muzică uşoară şi populară, pianista, compozitoarea, textiera,
actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea, scenarista,
scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru împlineşte 79 de
ani. După aproape 65 de ani de carieră de excepţie, este considerată una dintre
cele mai valoroase şi apreciate soliste de muzică ale României, impresionând
prin timbrul său grav, total aparte. A cucerit publicul şi prin cei mai frumoși
ochi albaștri din muzica românească, prin candoare şi senzualitate, iar în
ultimii ani s-a remarcat prin nenumărate acte de caritate, realizate în
beneficiul celor mai neajutorate persoane.
Peste 60 de
compozitori s-au întrecut în a-i compune cântece, radioul a difuzat-o permanent
– ea fiind şi o colaboratoare statornică a Teatrului Naţional Radiofonic -,
Casa de Discuri „Electrecord” i-a scos disc după disc – fiind pe locul al
doilea în topul all-time al vânzărilor, cu 66 de discuri lansate, după Gică
Petrescu, televiziunea a invitat-o la toate emisiunile de divertisment și la
celebrele sale revelioane, iar cinematografia a ispitit-o cu numeroase roluri
de „zână bună”, mai multe coloane sonore ale unor filme fiind animate de
interpretarea sa remarcabilă. Iată de ce, acum, la ceas de sărbătoare,
Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi
ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă, fiind şi una dintre
cele mai generoase artiste întâlnite veodată în ţara noastră.
* * * * *
Margareta Pâslaru s-a
născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti.
Primii ani de viaţă
i-a parcurs într-un mediu artistic, în lumea pictorilor şi sculptorilor şi a
urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură.
În anul 1958, la
vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița
Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop
de la televiziune, cea care realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar
George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o
înregistrează la Radio, în anul 1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi
marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări
ale anilor ’60 – 26.000 de unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.
La 10 iulie 1960,
participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada
de la Roma, ”Toată lumea face sport”, în care realizatorii Valeriu Lazarov și
George Mihalache o solicită să cânte melodia ”Picolissima serenada”, în limba
italiană.
În următoarea
emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe
aripa vântului”, devenită, la rându-i, un mare şlagăr.
În anul 1961,
Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea
concurs al artiștilor amatori şi tot în 1961 debuta în film, în producţia
„Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov.
În adolescenţă a
frecventat un curs de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru
Cultură și Artă – CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu şi a
frecventat cursurile Facultăţii de Drept.
În 1962 era prezentă
pe afişul filmului „Doi băieți ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraş,
artista fiind interpreta vocală a melodiei „București”, muzica Temistocle Popa,
text Sașa Georgescu.
În anul 1963, era
prezentă pe coloana sonoră a filmului „La vârsta dragostei”, în regia lui
Francisc Munteanu, cântând „Te iubesc așa cum ești”, pe muzica lui George Grigoriu
şi textul lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, iar un an mai târziu se afla
în distribuţia producţiei lui Valeriu Lazarov, „Omul din umbră la soare”.
Tot în anul 1964,
Margareta Pâslaru a fost distribuită de regizorul Liviu Ciulei, alături de
personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc,
George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de trei parale” de Bertold
Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”.
Spectacolul avea să ajungă la peste 400 de reprezentaţii, în 4 stagiuni.
Numele Margaretei
Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens
sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov, premiat pentru regie la
Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și camera” – regia Valeriu
Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, 1966
– „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a adus artistei diploma de debut
în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a
Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur” care a avut loc la Mamaia.
În anul 1966,
Margareta juca în „Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături
de Ștefan Iordache şi Marin Moraru, iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”,
în regia lui Cezar Grigoriu, alături de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu
și invitata Nancy Holloway.
Tot în anul 1967,
Margareta începea o colaborare remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în
piesa „Care din doi” de Radu Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas
personajului Miss Barbara, fiind prezentă în spectacol alături de Victor
Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu
Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia
Stănescu.
În anul următor,
artista colabora din nou cu Teatrul Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul
Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți,
alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel
Coman.
Tot în anul 1968,
juriul internațional al primei ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă
Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de
activitate printr-un veritabil „One Woman Show“, în care a interpretat 23 de
melodii.
Tot în 1968 primeşte
Discul de Aur, iar în anul următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M.,
având onoarea de a se afla pe aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum
Ginette Reno, James Last, Patty Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues,
Dalida, Adriano Celentano, Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.
Margareta Pâslaru
obţinuse deja statutul de vedetă, fiind acompaniată de propria formație –
Rolf Albricht, având contribuţii importante şi la coregrafia spectacolelor
sale. Artista începuse să primească multe invitaţii de a cânta peste hotare,
însă autorităţile comuniste îi refuză vizele pentru următorii 10 ani.
În anul 1969,
colaborează la realizarea celor şase episoade ale serialului radiofonic
„Șoseaua Nordului“, după romanul lui Eugen Barbu, regia fiind semnată de
Constantin Moruzan. Margareta interpreta rolul Marta alături de Constantin
Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu sau
Alfred Demetriu.
Anul 1971 îi
prilejuieşte apariţia în producţia pentru marile ecrane „BD la munte și la
mare”, regia Mircea Drăgan, fiind interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”,
pe muzica lui Ion Cristinoiu, iar în următorii doi ani a fost prezentă în seria
de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan, cu
Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica
Tastaman, Angela Moldovan şi în 1973 – „Veronica se întoarce”, regia Elisabeta
Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu,
Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
În 1976 este prezentă
pe afişul filmului „Gloria nu cântă”, în regia lui Alexandru Bocăneț, alături
de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele şi Tora Vasilescu, doi ani
mai târziu interpretând rolul principal feminin în „Melodii, melodii”, un film
în regia lui Francisc Munteanu, pe muzica Temistocle Popa, în distribuţie aflându-se
Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu
Goldiș, Amza Pellea şi Ion Dichiseanu.
Tot în anul 1978,
Margareta juca în piesa de Teatru radiofonic „Dacă nu era el”, de Silviu
Georgescu, regia Corneliu Dalu, interpretând rolul Viorica Zamatrache, alături
de Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sorin Medeleni, Constantin Băltărețu, Florian
Pittiș, Alexandru Arșinel, Genoveva Preda, iar în anul 1979 a fost distribuită
în două filme – „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, şi în „Expresul de
Buftea”, în regia lui Haralambie Boroș.
În anul 1980 juca la
Teatrul „Ion Vasilescu” în piesa “De ce nu cade soarele”, regia Tudor Mărăscu,
alături de Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea. Actrița Margareta
Pâslaru lansa cu acel prilej compoziția proprie “Păsările nu mor niciodată”, pe
textul lui Ovidiu Dumitru.
În anul 1981, era din
nou invitată la Teatrul radiofonic, pentru piesa „Gardul cu iederă”, de Lia
Crișan, regia Constantin Dinischiotu, interpretând rolul Catrinel, alături de
Gina Patrichi, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Mircea Albulescu, Corado
Negreanu, Virgil Ogașanu şi Alexandru Arșinel.
Tot în anul 1981,
Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți
consacrați – Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol – , fiind
acompaniată de trupa „Romanticii“ condusă de Mircea Drăgan, momentul prilejuind
apariţia unui nou concept de spectacol, cu schimbarea costumaţiei la vedere.
În anul 1983,
Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv, soţul în America, însă sufletul i-a
rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta şi i-a adus
dragostea și prețuirea oamenilor.
Imediat după
evenimentele din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr
mare de proiecte sociale, cu o generozitate ieşită din comun.
Începând cu anul 1993,
Margareta a cedat integral toate drepturile ce-i reveneau din vânzarea
discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”,
artiștii pensionari din Orchestra Radio, Uniunea Cineaştilor din România –
pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campaniei Naționale “Artiștii
pentru Artiști” a UNITER, Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” şi
Căminului de Copii “Grădinari”. Să recunoaştem, acest gest este un unicat şi
spune foarte multe despre personalitatea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.
În anul 1996,
Margareta lansa albumul “Margareta Best of …”, sub egida Electrecord,
cuprinzând 22 de piese, iar în anul 2000, Electrecord lansa albumul “Margareta,
40 de ani de la primul disc”.
Tot în 1996, Margareta
Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi Membră de Onoare a Clubului
UNESCO România.
În 1998 și 1999
efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin
care marchează 40 de ani de activitate artistică, fiind acompaniată de Radu
Goldiș și trupa acestuia.
În anul 2000, a primit
titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București şi a devenit Membră de
Onoare a Crucii Roșii din România.
În anul 2005, se află
pe coloana sonoră a filmului de mare succes „Moartea domnului Lăzărescu”, regia
Cristi Puiu – care a obţinut Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de film
de la Cannes, în 2006, interpretând piesele „Cum e oare?”, pe muzica lui Florin
Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării”, muzica George Grigoriu,
text Mircea Block.
Tot în 2006,
Electrecord scotea albumul “Margareta forever”, în anul 2007, UNICEF producea
DVD-ul “Margareta de dragul copiilor”, în acelaşi an apărând pe piaţă albumul
“Muzică de colecție Margareta Pâslaru”, iar în anul 2008, cu prilejul
împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, lansa albumul aniversar “Bucuria
de a cânta” 2008, produs de Fundația Radio România, conţinând 26 piese.
În 2008 primea Diploma
Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a
radioului public şi, în acelaşi an, Trofeul de Excelență „Zece pentru România”
și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României.
Tot în anul 2008,
Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor, iar începând cu anul 2009, Margareta Pâslaru a sprijinit tinerii talentați, în colaborare cu
posturile Radio România Actualități şi Radio România Cultural.
Tot în 2009 a imprimat
„Basme fermecate”, fiind povestitorul de pe audiobook-ul cu 5 basme de Hans
Christian Andersen apărut la Editura Curtea Veche.
În 2010, la 50 de ani
de la lansarea primul disc, Margareta lansa CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“
și i se acorda Trofeul Electrecord şi, începând cu acelaşi an, artista acordă
“Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000 $,
unor tineri valoroși din diverse domenii precum muzică, teatru, film, dans şi
pictură.
Tot în 2010,
interpreta rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“, de Frații
Grim, o înregistrare realizată pentru Fonoteca Radio România, iar în 2011
întruchipa rolul povestitorului în cele trei volume – carte + CD – ale Editurii
Litera, care lansa titlul „Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii”.
În acelaşi an a
devenit Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania şi a
obţinut Premiul pentru Excelență – o viață dedicată muzicii şi carității –
Premiile Confidențial TV.
În 2012, Margareta îşi
lansa volumul „Eu şi timpul”, un volum publicat la Editura Curtea Veche.
În anul 2013, la
împlinirea a 55 de ani de activitate artistică, Fundația Radio România a lansat
CD-ul aniversar „Margareta 70“, cuprinzând 23 de piese, iar în 2014 artista a
lansat albumul de autor “Actorii cântă”, produs de UNITER
În acelaşi an,
Margareta iniţia programul „Vise frumoase copii“ la Spitalul Grigore
Alexandrescu din București, iar în 2015 a produs albumul de autor “Stelele
filmului cântă”, sub egida UCIN.
În anul 2016, Uniunea
Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF i-a oferit Premiul de Excelență
pentru întreaga activitate şi placheta „Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent”
şi tot în 2016, a lansat albumul de autor “Cum să te las?”.
De asemenea, în anul
2016 apărea pe marile ecrane producţia „Banat”, în regia lui Adriano Valerio,
în care Margareta Pâslaru interpretează melodia „Să nu uităm să iubim
trandafirii”, muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru.
La 29 martie 2018,
Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la împlinirea a 60 de ani de carieră, prin
lansarea albumului de autor “Providența”, la Magazinul Muzica din capitală.
La 28 iunie 2018,
Muzeul Național al Literaturii Române a programat o sesiune de autografe a
Margaretei Pâslaru, prilejuită de lansarea albumului „Providența”, la
aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă pe multiple
planuri.
Tot în 2018, obţine
„Premiul publicului” la Gala Femei de succes – ediţie centenară
În anul 2019,
Margareta Pâslaru a primit Premiul „Platina Valorii” oferit de Teatrul Gong din
Sibiu la Festivalul Tânar şi Premiul „Femeia anului 2018” la categoria „O viaţă
dedicată scenei”, la Gala revistei Avantaje.
În noiembrie 2020, a
lansat albumul “IDEI” editat de Casa de discuri Roton în beneficiul Băncii de
Alimente Crucea Roşie Română. Lansarea a avut loc pe Spotify, Deezer, Apple
music, Roron Radio nostalgia. Printre cele 18 piese, se află trei cântece
de muzică populară, o piesă din repertoriul internaţional şi 15 compoziţii
proprii.
În noiembrie 2021,
Casa de discuri Roton editează şi lansează pe internet albumul “Vibraţii
sufleteşti” produs în beneficiul fundaţiei World Vision Romania. Albumul
cuprinde şapte compoziţii, muzică populară, trei compozitori invitaţi.
În acelaşi an, obţine
„Premiul Academic” şi „Trofeul Uniunii Cineaştilor din România” oferit la Gala
UCIN 2021.
În prezent, Margareta
Pâslaru lucrează la albumul prin care va sărbători 65 de ani de activitate
artistică neîntreruptă, album programat să fie lansat în anul 2023.
A colaborat cu aproape
toţi copozitorii de muzică uşoară aşa-numiţi clasici, precum Henry Mălineanu,
Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, iar din
colaborarea cu aceştia, au ieşit peste 1000 de melodii de neuitat, cum sunt
„Chemarea mării” – de George Grigoriu, „Cum e oare?” – de Florin Bogardo, „Va
veni o clipă” – Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica – Temistocle Popa, „O
mască râde, o mască plânge” – Vasile Veselovschi, „Mediterana”, cunoscută și
sub titlul „La Marea Neagră” – Ion Cristinoiu, „Cine știe” – Horia Moculescu și
altele.
Din întreg repertoriul
artistei, circa 800 de melodii au fost înregistrate la Radio, pe discuri, sau
la Televiziune, iar cariera sa impresionantă a fost răsplătită cu peste 80 de
premii prestigioase, onoruri și diplome.
Din respect şi cu simpatie,
Margareta Pâslaru a fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar mai
mereu ea a răspuns la toate aceste cuvinte măgulitoare foarte simplu: „eu rămân
un artist“.
Foto: Arhiva personală a doamnei Margareta
Pâslaru
.JPG)