Un mit al muzicii uşoare… Margareta Pâslaru
July 19, 2011 by irninis
„În tinereţe ne strãduim sã ne facem un nume.
La maturitate trebuie sã folosim “numele” spre binele altora”.
Margareta Pâslaru
Are o voce care înrobit suflete, a stârnit doruri, a dezvãluit aminiri. Şi-a croit o carierã de mai bine de 50 de ani petrecutã pe scenã, dãruind în fiecare clipã câte ceva din talentul, candoarea, bogãţia sufletului sãu. A demonstrat, şi nu o datã, ce înseamnã sã fii un artist complex, un artist care nu se dezice niciodatã de la propria-i vocaţie: aceea de a-i face pe oameni fericiţi.
Sâmbãtã, 23 iulie, de la ora 16.00 pe TVR 3, vom dedica o ediţie specialã unei interprete care a urcat pentru prima datã pe scenã la numai… 4 ani şi jumãtate, în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini, spectacol susţinut la Opera Naţionalã: Margareta Pâslaru. Însã adevãratul debut în muzica uşoarã a avut loc în 1958 la Casa de Culturã Griviţa Roşie, acompaniatã de Paul Ghentzer. Descoperitã de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov “Toată lumea face sport” dedicatã câştigãtorilor români la Olimpiada de la Roma.
Impresionat de timbrul aparte, grav, al Margaretei, tânărul George Grigoriu compune special pentru ea „Chemarea mãrii“ (cunoscut şi sub numele “Și-n apa mãrii”). În interpretarea sa originalã, piesa devine mare şlagãr la Radio Bucureşti şi marcheazã debutul pe discuri Electrecord. Astfel, artista şi discul nr.3002 bat recordul vânzãrilor de muzicã uşoarã în 1961. Şapte ani mai târziu, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferã Menţiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediţii. Discul de Aur primit în 1968 o catapulteazã la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul MIDEM şi apare pe aceeaşi scenã cu Ginette Reno, James Last, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Adriano Celentano.
Interpreta a ocupat primul loc în clasamentul de popularitate, timp de 72 de luni consecutiv în sondajul național al revistei Flacãra între anii 1967-1972. Vocea versatilã Margaretei Pâslaru, o
voce cu rezonanta de violoncel, dupã cum considera Doru Popovici, a inspirat
65 de compozitori care i-au încredinţat sute de melodii, unele create special pentru glasul sãu aparte: „Chemarea mãrii”, „Cum e oare?” „Douã rândunici”, „Va veni o clipã” – piesã care a fost tema filmului „Veronica” şi multe, multe altele. De-a lungul anilor repertoriul s-a îmbogãțit ajungând la peste 680 de melodii înregistrate la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din ţarã şi strãinãtate, a cãror evidenţã a rãmas doar în memoria fanilor.
Apreciata cântãreaţã evolueazã cu aplomb ca actriţã în teatru şi film, abordeazã folclorul, începe sã compunã cu originalitate muzicã şi text, acompaniindu-se la pian. Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generaţie în generaţie se numãrã: „Timpul”, „Dacã ai ghici”, „Diamant fermecat” şi altele, triumfă "
Lasa-mi, toamna, pomii verzi" inspiratã de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Fire perseverentã şi minuţioasã, având o curiozitate ieşitã din comun, artista si-a îndreptat activitatea în muzicã, teatru, film, compoziţie, folclor, fiind supranumitã de compozitorul George Grigoriu,
„ un mit al muzicii usoare “.Dupã o carierã de excepţie, distinsa artistã a fost sãrbãtoritã la
Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversãrii a 50 de ani de la debutul sãu. Anul 2010 i-a adus artistei cu multiple valenţe „
Trofeul Electrecord” la împlinirea unei jumãtãţi de secol de la prima înregistrare discografică.
Margareta Pâslaru a acceptat sã vorbeascã, în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, cu modestia-i caracteristicã, despre o viaţã închinatã unui singur crez: acela de a dãrui. Mãrturiseşte, privind retrospectiv, cã nu ea a ales muzica, ci muzica a ales-o pe ea. A ales-o pentru a-i consacra un destin excepţional: destinul unui artist care va rãmâne pentru totdeauna în inima publicului.
de Irninis Miricioiu
*
w
.jpg)
