Faceți căutări pe acest blog

Margareta Paslaru Viata, vocatie, viziune

Fotografia mea
Viata artistica daruita publicului continua prin creatii proprii, muzica populara, emisiuni radiofonice, cartea 'Eu si Timpul', sustinerea tinerilor, actiuni in folosul societatii. Sarbatorirea de la Uniunea Compozitorilor cat si aniversarea celor 50 de ani de la inregistrarea primului meu disc, m-au emotionat profund. Aprecierea colaboratorilor manifestata prin "Trofeul Electrecord" prezenta admiratorilor veniti din colturile tarii cu brate de flori, au incoronat soclul pe care am cantat in stil 'paslaresc'. Peste 700 de inregistrari, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au incredintat creatiile lor, scriind special pentru mine, altele, din repertoriul international - filme, compozitii muzica si text, sau inspirate de versurile poetilor, au adus bucurie milioanelor de ascultatori si continua sa atraga alte generatii pe You Tube, Twitter, LinkedIn, Facebook, G+. In 2016 am fost onorata cu placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenta pentru intreaga cariera. Motto: In tinerete ne straduim sa ne facem un nume, la maturitate trebuie sa folosim 'numele' spre binele altora. Margareta Paslaru

vineri, 25 ianuarie 2013

Margareta Paslaru - Dan Mihaescu face parte din Arhiva de Aur a televiziunii!

"Am fost copilul unui secol bolnav, cu nesanşa de a mă naşte într-o parte de lume unde, ani mulţi, s-a experimentat pe oameni un sistem asocial, conceput de genii ale răului, măcinând vieţi, deturnând destine, inversând valorile, pervertind suflete, siluind conştinţe. N-am fost nici victimă, nici călău, poate doar un cobai ceva mai rezistent. Şi totuşi, cu o viaţă interesantă. Începută în regat, continuată în republici populare, apoi socialiste, cu regim de gulag, ajungând astăzi la statul de drept, de drept comun, postrevoluţionar, şi gândind la dreptatea lui Nicolae Iorga, care a spus că la o revoluţie, filozofii tac, martirii mor şi gunoaiele ies la suprafaţă. În timpul vieţii mele, am alergat de nebun prin două secole, 20 şi 21, prin două milenii, 2 şi 3, nu mai ştiu când şi cum am ajuns un om care aduce râsul. Poate am moştenit de la mama mea, un anume simţ al umorului, amestecat de multe ori cu sarea din lacrimă. Oricum, aceste rânduri nu se vor despre itinerarul unui vehicul plin cu regrete. Prin viaţa mea, ca o alee lungă, au zăbovit oameni importanţi, mulţi artişti nepereche, pentru care am scris, pe care i-am filmat, lăsând în urma noastră dovezi eterne că românul ştie de glumă. Am avut norocul să trăiesc între Oameni-Oameni şi, din fericire, m-am vaccinat adesea cu ser anti-jigodie. Multe din zilele mele senine au purtat nume de femei frumoase şi m-au onorat cu prietenia lor mai toţii actorii cu stea în frunte, ai acestei ţări triste, plină de umor, vorba poetului", scria Dan Mihăescu.
Sursa: MEDIAFAX - fragment

toate postarile

Arhivă blog