Faceți căutări pe acest blog

Margareta Paslaru Viata, vocatie, viziune

Fotografia mea
Viata artistica daruita publicului continua prin creatii proprii, muzica populara, emisiuni radiofonice, cartea 'Eu si Timpul', sustinerea tinerilor, actiuni in folosul societatii. Sarbatorirea de la Uniunea Compozitorilor cat si aniversarea celor 50 de ani de la inregistrarea primului meu disc, m-au emotionat profund. Aprecierea colaboratorilor manifestata prin "Trofeul Electrecord" prezenta admiratorilor veniti din colturile tarii cu brate de flori, au incoronat soclul pe care am cantat in stil 'paslaresc'. Peste 700 de inregistrari, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au incredintat creatiile lor, scriind special pentru mine, altele, din repertoriul international - filme, compozitii muzica si text, sau inspirate de versurile poetilor, au adus bucurie milioanelor de ascultatori si continua sa atraga alte generatii pe You Tube, Twitter, LinkedIn, Facebook, G+. In 2016 am fost onorata cu placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenta pentru intreaga cariera. Motto: In tinerete ne straduim sa ne facem un nume, la maturitate trebuie sa folosim 'numele' spre binele altora. Margareta Paslaru

luni, 11 august 2008

TEATRU si FILM

mppozatteatrucaragiu.gif (241240 bytes)

Margareta Pislaru impreuna cu Toma Caragiu in "Opera de trei parale"

Teatrul Lucia Sturza Bulandra

"Opera de trei parale" B. Brecht, regia Liviu Ciulei

SANDA FAUR: "Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Liviu Ciulei o aduce in scena - pentru un rol in primul rand de proza - pe Margareta Paslaru, sustragand-o muzicii usoare, pentru a-I revela insusiri dramatice. Pentru Mackie-sis a fost adus de la Ploiesti (unde este si actor si directorul teatrului ploiestean) Toma Caragiu, si alegerea s-a dovedit fericita. Langa el, cantand cu vocea-I plina songurile, disonant si caricatural asa cum se cerea, Margareta Paslaru se descopera si ni se descopera ca avand contingente reale cu teatrul: scena n-o intimideaza, Brecht n-o inhiba. Polly realizata de ea are dezinvoltura, are candoarea vag triviala a fiicei lui Peachum, e "domnisoara virtuoasa " care, devenind sefa gangsterilor, ii pune la respect cu vorba racnita, dar si cu pumnul. Si tot acest amestec de ingenuitate, ferocititate si vulgaritate Margareta Paslaru le aduce pe scena sub o imagine care ne aminteste oarecum de cea lansata de Brigitte Bardot." (Flacara, noiembrie 1964)



Clody Bertola, Mimi Enaceanu, George Maruta si Margareta Paslaru

RADU POPESCU: "Revelatia serii a fost cunoscuta cantareata de muzica usoara, Margareta Paslaru, care a interpretat pe Polly Peachum: aplomb exceptional, miscare scenica intocmai ca "la mama acasa", haz irezistibil, care-l scuteste pe spectator de orice analiza." (Magazin numarul 373, noiembrie 1964)

M. RADNEV: "O surpriza foarte placuta ne-a oferit Margareta Paslaru cu jocul ei dezinvolt, bine indrumat de regizor spre dezvaluirea idealurilor marunte ale fetei lui Peachum." (Informatia Bucurestiului, noiembrie 1964)

MIHAI UNGHEANU: "Apelul la o cantareata veritabila, cerut imperios de text, a revelat calitatile scenice ale Margaretei Paslaru." (Scanteia Tineretului, noiembrie 1964)

ANDREI BALEANU: "Margareta Paslaru (Polly) debuteaza promitator in teatru, dovedindu-se o talentata actrita in formare, cu o mimica amuzanta; inflexiunile dramatice ale vocii au avantajat-o mai ales in interpretarea songului despre "Jenny - logodnica piratilor." (Scanteia, ianuarie 1965)

TEATRUL: "Iar Margareta Paslaru, desi fara scoala scenica, a jucat personajul intr-un autentic stil brechtian."

DINU SARARU: "O revelatie in spectacol o constituie Margareta Paslaru: talentata interpreta de muzica usoara, distribuita de regizor in dificilul rol Polly, face dovada unor certe calitati actoricesti si joaca alaturi de incercatii sai parteneri, cu o siguranta scenica remarcabila. Iar interpretarea pe care o da apoi song-urilor se face si ea subliniata, in mod deosebit, interpretarea songu-lui despre "Jenny logodnica piratului", unde virtutiile de cantareata sunt puse in lumina o data cu un bun joc actoricesc." (Luceafarul, ianuarie 1965)


Coperta revistei Teatru

Rodica Tapalaga, Toma Caragiu si Margareta Paslaru


In 1999, Margareta Paslaru a fost invitata de onoare la Gala UNITER in Bucuresti.
Cu aceasta ocazie, a donat fonduri pentru Casa Actorului Matur.
Margareta a inmanat premiul regizorului Dan Puican, la categoria Teatrul Radiofonic.


Sarbatorind-o pe Olga Tudorache la Gala UNITER:
Iurie Darie, Anca Pandrea, Margareta Paslaru,
Sanda Manu

Sala Teatrului National din Bucuresti

Margareta Paslaru si Liviu Ciulei
la New York



Documentar despre „pictorul de teatru" Liviu Ciulei, la TVR 1
Luni, 21 februarie 2005, de la ora 22.10

Televiziunea Româna
difuzeaza un documentar artistic despre impresionanta cariera a scenografului Liviu Ciulei,
intitulat „Cu gândiri si cu imagini". Luni, 21 februarie 2005, de la ora 22.10, TVR 1 va invita în fata micilor
ecrane pentru aproximativ o ora, timp în care veti parcurge nu mai putin de 50 de ani din cariera lui Liviu Ciulei.
(...)Regizorul Liviu Ciulei a descoperit si talente autentice, care au debutat sub bagheta sa inspirata: Irina Petrescu
si Lazar Vrabie (în filmul „Valurile Dunarii”), Gina Patrichi, Ana Szeles si Mariana Mihut (în „Padurea spânzuratilor”),
cântareata de muzica usoara Margareta Pâslaru (în prezent stabilita în SUA), actrita în spectacolul „Opera de trei parale”.(...)

Evenimentul Zilei -
Duminica, 20 Noiembrie 2005
Nostalgia TV- Irina Petrescu (fragment)
Elena Stanescu
elena.stanescu@evz.ro
Cu o cariera artistica de aproape o jumatate de veac, Irina Petrescu este in prezent o actrita de baza a Teatrului Bulandra Actrita de televiziune,dar si angajata a Teatrului “L.S. Bulandra”, Irina Petrescu a intrat in lumea artistilor printr-o intamplare. Regizorul Liviu Ciulei, care i-a descoperit si pe Lazar Vrabie, Gina Patrichi, Mariana Mihut sau Margareta Paslaru, este cel sub indrumarea caruia a debutat si Irina Petrescu.
----------------------------------------------
================================================================================================================

mppozatteatrudichiseanu.gif (254204 bytes)

Margareta Pislaru cu Ion Dichiseanu in "Tunelul"

http://www.youtube.com/watch?v=VXzDflF694c

http://www.youtube.com/watch?v=q1U7Mt5qX_M

http://www.youtube.com/watch?v=dXtGq3fxU6c

TUNELUL

Regia: Francisc Munteanu

ANTOANETA TANASESCU: "Margareta Paslaru (diploma pentru debut in cinematografie la al III-lea Festival al filmului de la Mamaia) inscrie in cea de-a saptea arta un inceput de drum ce trebuie realmente sustinut." (Contemporanul, 1966)



Festivalul filmului "Pelicanul Alb", decernarea premiilor. De la stanga: Mihnea Gheorghiu, Victor Iliu,
Margareta Paslaru, Irina Petrescu, Monica Ghiuta, Ion Popescu Gopo, Iulian Mihu, Mircea Muresan

CINEMA: "Mai semnalam cu acest prilej debutul Margaretei Paslaru in film, un debut cu atat mai remarcabil cu cat l-a avut drept partener principal pe Emeric Schaffer, interpretul lui Otto von Kelner, cu al carui joc nuantat, insinuant, gradat, a izbutit sa se armonizeze. Imaginea Iuliei nu mai are nimic in comun cu cea a adolescentei copilaroase care a insotit-o pe Margareta Paslaru de-a lungul carierei muzicale." (1966)

CALIN CALIMAN: "Margareta Paslaru atesta disponibilitati interpretative majore in Tunelul." (Contemporanul, 1966 )

Emerich Schaffer si Margareta Paslaru Coperta discului cu melodii din film

EUGEN ATANASIU: "In rolul cantaretei Iulia, Margareta Paslaru isi face un debut care-i releva inzestrarea certa pentru film." (Romania libera)

MIHAI IACOB: "Diploma pentru debut in cinematografie acordata la Mamaia, Margaretei Paslaru, consemneaza un succes." (Scanteia)

MIHAI LUPU: "In schimb aparitia cantaretei Iulia, personaj care prilejuieste un promitator debut in cinematografie, aduce o nota aparte in atmosfera filmului." (Apararea Patriei)

D. I. SUCHIANU: "Margareta Paslaru intruchipeaza un personaj foarte nou pentru repertoriul ei ( in afara de cateva filmulete muzicale la Televiziune si de Polly din "Opera de trei parale ", este totusi debutanta in cinematografie); o cantareata de local, cu un rictus circumflex a la Marlene Dietricht, fata buna, colaborand cu comunistii. Replicile ei sunt debitate cu sobrietate, cu o naturalete, cu o concentrare care rascumpara , prin calitatea lor, cele cateva clipe cand (nu din vina ei, ci a regiei ) este pusa sa cante un "Oci ciornaia"… Dar, inca o data, nu fusese vina ei…" (Gazeta literara)

TOMA ATANASIU: "Debutul Margaretei Paslaru este mai mult decat promitator, aceasta oferind publicului o cu totul alta infatisare, decat cea cunoscuta in spectacolele de la televiziune." (Scanteia tineretului, 1966)

EUGEN BUIA: "Printre actorii romani, reamintim un debut interesant, Margareta Paslaru, pe care regizorul Francisc Munteanu a distribuit-o in rolul Iuliei." (Informatia Bucurestiului)

ADRIANA FIANU: "A patra ipostaza a Margaretei Paslaru - cantareata, actrita de teatru, prezentatoare in aceste zile a realizatorilor in concurs si in sfarsit, actrita de film, in "Tunelul"- demonstreaza puterea de munca, studiul tenace si aptitudini." (Gazeta literara, 1966)

SANDA FAUR: "Margareta Paslaru a putut parea unora o aparitie meteorica, o moda, un capriciu. Evident, nu e. Face teatru, face film, cu tenacitate, cu vointa, muncind cu pumnii stransi. Si canta in continuare cu talent. A trecut cu bine momentul critic cand se despart apele, cand se vede cat la suta din glorie a fost fum si cat si-a tras seva din pamantul harului adevarat."

UN FILM CU O FATA FERMECATOARE

Scenariul: Radu Cosasu
Regia: Lucian Bratu

mppozatteatruiordache.gif (577736 bytes)

wpe52981.gif (88165 bytes)


Margareta Paslaru cu Stefan Iordache...


... si cu Marin Moraru


CINEMA: "De ce Margareta Paslaru? Vazut din afara - spune Lucian Bratu- ar putea sa para o solutie de succes. Margareta este foarte cunoscuta. Din cauza popularitatii ei avem si necazuri. Dorim sa trecem neobservati, sa filmam prin surprindere, dar de multe ori din cauza ei nu se poate… Am ales-o pentru ca sunt convins ca ea este purtatoarea ideala a tipului de fata creat de Cosasu. Rolul Margaretei este intr-adevar foarte greu. Aceasta fata fermecatoare poarta in spate tot filmul, nu numai titlul. Trebuie sa trezeasca rand pe rand simpatie, antipatie, repulsie chiar. Sa fie dragalasa, dezarmanta, enervanta. Sa fie proasta, cu si fara farmec si sa aibe crize de inteligenta acuta."

STEFAN IORDACHE: "Cu aceasta ocazie am descoperit o excelenta partenera din punct de vedere actoricesc: Margareta Paslaru."

SAPTAMANA CULTURALA: "Centrul de productie cinematografica "Studioul Cinematografic Bucuresti" cauta pentru productia filmului "ACEASTA FATA FERMECATOARE" fetite 9- 11 ani , care sa semene cu Margareta Paslaru. Se vor prezenta luni, 11 Iunie a.c. la orele 10 in Str. Calarasi Nr. 11."

ROMANIA LIBERA: "In "Fata fermecatoare" Margareta Paslaru nu canta. Aflata la al doilea film al ei, interpreta are prilejul unei suite de probe cinematografice in genul celor utile inaintea incredintarii unui rol valoros, de respiratie. Daca nu acesta este rolul - nu e vina interpretei. Margareta Paslaru trece cu bine examenul cerut. Face intotdeauna exact ceea ce atunci si acolo trebuie sa exprime." (martie 1967)

T. CARANFIL: "De altfel se cuvine sa adaugam ca daca exista o experienta reusita in acest film, aceasta este tocmai examenul dificil pe care l-a promovat Margareta Paslaru. Ea a avut de facut fata unui rol de rara intindere , in care nu paraseste ecranul din generic si pana la ultima intunecare a filmului, impresionand mereu prin spontaneitate, firesc, si mai ales prin farmecul, inspirat pus in valoare de fotografia operatorului Tiberiu Olasz."

CALIN CALIMAN: "Actrita a facut un adevarat tur de forta , demonstrand tuturor (inclusiv scenaristului) ceea ce initial nimeni nu stia: ca rolul a fost scris anume pentru ea. Pentru originalitatea acestei demonstratii, Margareta Paslaru este de felicitat. Ea a intuit cu limpezime felul de a fi al personajului si i-a infatisat pe ecran nuantat complexitatea." (Contemporanul, 1967)

FLORIAN POTRA: "Despre Margareta Paslaru s-a scris, in unanimitate, ca si-a trecut examenul de actrita cinematografica si cred ca asa este, desi meritul trebuie impartit cu regizorul Bratu." (Saptamana, 1967)

APARAREA PATRIEI: "In noul film romanesc, cu titlul de mai sus, rolul "fetei fermecatoare" este interpretat de Margareta Paslaru si trebuie sa spunem ca intr-adevar cu un real succes. In acest al doilea film in care joaca se impune o data mai mult prin dezinvoltura , naturalete, calitati dintre cele mai necesare unui actor de film."

SILVIA CINCA: "Este oare acesta modul de a izbuti in viata? Sigur NU. Pot exista si exista in societate asemenea "fete". Ele insa nu apartin prin nimic societatii noastre. Nu putem decat sa condamnam calea pe care filmul ne-o indica. Ea este total straina moralei comuniste."

VALENTIN PETRESCU: "Margareta nu canta, in schimb se dovedeste a fi o veritabila interpreta de cinematograf, cu resurse actoricesti pe care nici nu le-am fi banuit, din rolul ei anterior, din Tunelul, si acela - mai mult decat meritoriu." (Amfiteatru)

VERONICA

VERONICA SE INTOARCE

Regia: Elisabeta Bostan

mppozaveronica.gif (157519 bytes)


Margareta
in rolul Zanei....
.

Margareta in rolul educatoarei, langa
Dem Radulescu si Angela Moldovan

Margareta in rolul Imparateasei furnicilor alaturi de Florian Pitis

D. I. Suchianu: "Si cu aceasta ocazie trebuie sa spun ca Margareta Paslaru, printre actorii adulti angajati in aceasta aventura cinematografica, a fost foarte buna, ba chiar cea mai buna." (Saptamana literara,1973)

Magda Mihailescu: "Intr-un rol mai putin intins de cat ne-am asteptat, Margareta Paslaru, capul de afis al distributiei mature, ne-a reamintit cat talent actoricesc nepus la treaba s-a irosit de-a lungul timpului."

Eva Sarbu: “Margareta Paslaru, pentru o clipa frizerita, dar o clipa acoperita de o mare cantitate de farmec personal” (Cinema 1977)

"Gloria nu canta" - Alexandru Bocanet

Scena din film cu Toma Caragiu si Margareta Paslaru

Margareta si Constantin Diplan

Sanda Faur: "Cand Margareta Paslaru, isi redovedeste nu numai harul muzical, ci si inegalabila ei ambitie si forta de a se autodepasi intruna." (Femeia 1977)

Rodica Lipatti: "Dar Margareta Paslaru, cea atat de talentata, cea atat de constincioasa, cea atat de exigenta si autoexigenta, Margareta Paslaru cea foto si telegenica, este aici deservita. Cu alte cuvinte, neslujita, nevalorificata, neavantajata, adica nefolosita decat pe coardele ei vocale." (Cinema 1978)

"Impuscaturi pe portativ" - regia Cezar Grigoriu

Cornel Fugaru, Nae Roman, Margareta

Margareta si Cornel Fugaru

"Melodii, melodii" - Francisc Munteanu



Cornel Constantiniu, Margareta Paslaru si Jean Constantin Cornel Constantiniu, Margareta Paslaru

Arhiva Adevarul

Nr.4408 - 3 Septembrie 2004


O fata fermecatoare foarte scumpa

Recunoscuta in intreaga lume, scoala poloneza a graficii a innobilat si
afisul de film. Multi cineasti pastreaza in colectia lor personala cel putin
un exemplar semnat de un artist din Polonia. Una dintre piesele de rezistenta ale unei recente expozitii din Varsovia este afisul creatiei lui Lucian Bratu din 1967, "Un film cu o fata fermecatoare", multa vreme interzis de autoritati. Aproape jumatate din spatiul poster-ului este ocupat de un desen stilizat in care o recunoastem pe protagonista, Margareta Paslaru, care se impunea definitiv, cu acel prilej, si ca actrita de film.
Afisul semnat de Wiktor Gorka se numara si printre cele mai scumpe din galerie - 230 de dolari.

In ultimii ani Margareta Paslaru a trecut de partea cealalta a camerei filmand, producand si regizand emisiuni pentru TV36. Amanuntele se gasesc la pagina Noutati : http://margareta.com/noutati.htm

JURNALUL NATIONAL -
5 Iunie 2005 (fragment)
de RALUCA GRINTESCU
Celebrului actor Gheorghe Dinica i s-a acordat Premiul pentru intreaga cariera in cinematografie. Cariera lui cinematografica, inceputa in anul 1964, cuprinde peste 60 de titluri de filme, dand viata unor personaje de neuitat precum Paraipan in "Revansa" si "Un comisar acuza", Nae in "De ce trag clopotele, Mitica?" sau Pepe in "Filantropica". "Filmul mi-a creat o viata frumoasa. Aceasta activitate, care ma pasioneaza de 40 de ani, vreau s-o duc pana la capat cu aceeasi ardoare", a declarat Gheorghe Dinica, fascinat de premiul onorific inmanat de invitatul-surpriza al festivitatii, Margareta Paslaru. O prezenta inedita a fost cea a actritei franceze Annie Girardot, care a primit Premiul pentru intreaga activitate cinematografica internationala. Cea care i-a inmanat trofeul, cu tremur si cu emotii in glas, a fost actrita Oana Pellea. "Merci pour tout, je vous aime", ,au fost cuvintele care i-au smuls lacrimi legendei filmului francez. Premiul pentru excelenta a fost acordat regizorului Stere Gulea. Festivitatea s-a incheiat cu mare fast, ultimul cuvant revenindu-i ministrului Culturii, Mona Musca: "Sunt incantata ca exista un asemenea festival marcat, pe de o parte, de o celebritate precum Annie Girardot si de o personalitate puternica precum cea a domnului Dinica Gheorghe; apoi de reusita lui Cristi Puiu, ambasador al Romaniei la Cannes, dar si de marea surpriza a celei care este si va ramane «fermecatoarea» Margareta Paslaru. Si bineinteles, prezenta primarului din Cluj, Emil Boc, care stie sa pastreze acest festival si sa fie la fel de generos".
Doinel Tronaru, preluat din România Liberă, iunie 2005

Crema lumii filmului românesc – critici, actori, regizori, VIP-uri mondene – s-a strîns sîmbătă seară în sala Teatrului Naţional din Cluj, pe scenă urcînd figuri pe care spectatorii le-au putut revedea după ceva vreme: Manuela Hărăbor, Margareta Pîslaru, Oana Pellea, sau personalităţi ca dna Mona Muscă; primarul Clujului, Emil Boc, nu a lipsit, fiind prezent în loja de onoare. Valoroşi regizori români, ca Radu Gabrea şi Nae Caranfil, nu au putut lipsi de la eveniment. Cuplul Dorina Chiriac şi Florin Piersic jr a atras privirile tuturor, toată lumea considerîndu-l foarte reuşit, atît pe ecran, cît şi în afara lui.
Actriţa Luminiţa Gheorghiu, fostă Catrina Moromete în filmul regizorului, a anunţat premiul de excelenţă în cinematografie acordat cineastului Stere Gulea. Invitatul surpriză al acestei ediţii, Margareta Pîslaru, revenită de peste mări şi ţări (ea este cea care cîntă pe coloana sonoră a filmului lui Cristi Puiu), l-a introdus pe marele actor Gheorghe Dinică, premiat pentru întreaga carieră

VIP. Cristi Puiu, premiatul de la Cannes, alaturi de Margareta Paslaru, una dintre invitatele de onoare ale festivalului


Margareta Paslaru, Tudor Giurgiu - Directorul TIFF
si Catalin Stefanescu pe scena Teatrului National din
Cluj -Napoca la cea de a 4-a editie a Festivalului
International Transilvania

Filmul premiat la Cannes "Moartea domnului Lazarescu"
regizat de Cristi Puiu, a fost prezentat la cea de a 43-a
editie "New York Film Festival" care a avut loc la
Lincoln Center. Vocea Margaretei Paslaru deschide
si inchide filmul cu melodiile "Cum e oare?" de Florin
Bogardo si "Chemarea marii" de George Grigoriu


Actrita franceza Annie Girardot, Margareta Paslaru, Shaila Rubin, in pauza de pranz la cea de a 4-a editie a Festivalului International de Film Transilvania.
Gala televizata a avut loc la Teatrul National din Cluj.


LIBERTATEA - Sambata, 21 Mai 2005

Cannes: premiera cu Margareta Paslaru


Premiera oficiala a filmului "Moartea domnului Lazarescu" (regia: Cristi Puiu; scenariul: Cristi Puiu si Razvan Radulescu) a fost si o premiera pentru Festivalul de la Cannes: urcarea scarilor acoperite cu covor albastru (culoarea sectiunii "Un certain regard") s-a facut pe acordurile piesei "in apa marii", cantata de Margareta Paslaru (foto jos)! Piesa figureaza pe genericul final al filmului, in timp ce alta piesa a Margaretei se aude la-nceput. "Apa marii" a fost de bun augur pentru film: ploaia s-a oprit, la Cannes, fix in intervalul urcarii treptelor. Altminteri, ar fi riscat sa strice rochia lunga si alba a Luminitei Gheorghiu (interpreta rolului principal) si pe aceea scurta si galbena a Monicai Barladeanu, care are o aparitie, foarte remarcata, in rolul unei asistente medicale. Luminita a fost prezenta - impreuna cu Cristi Puiu - si la o emisiune in direct, cu putin inainte de petrecerea de la Nikki Beach pe care a oferit-o echipa filmului. Amandoi au raspuns in franceza intrebarilor realizatoarei.

ZIUA - Luni, 6 iunie 2005
(fragment)
Iulia POPOVICI
La festivitatea de premiere a festivalului de la Cluj (transmisa in direct de televiziunea publica) au fost prezenti in sala Nationalului primarul orasului, Emil Boc, si ministrul Culturii si Cultelor, Mona Musca. Invitatul surpriza a celei de-a patra editie a TIFF-ului a fost Margareta Pislaru (ea a inmanat premiile pentru intreaga activitate), care, coincidenta coincidentelor, e si vocea - singurul insert muzical din film - de pe genericul "Mortii domnului Lazarescu"...
06 Iun 2005 | Sursa: Romania Libera
Invitatul surpriza al acestei editii, Margareta Paslaru, revenita de peste mari si tari (ea este cea care canta pe coloana sonora a filmului lui Cristi Puiu), l-a introdus pe marele actor Gheorghe Dinica, premiat pentru intreaga cariera.
JURNALUL NATIONAL - 5 Iunie 2005 (fragment)
de RALUCA GRINTESCU
Festivitatea s-a incheiat cu mare fast, ultimul cuvant revenindu-i ministrului Culturii, Mona Musca: "Sunt incantata ca exista un asemenea festival marcat, pe de o parte, de o celebritate precum Annie Girardot si de o personalitate puternica precum cea a domnului Dinica Gheorghe; apoi de reusita lui Cristi Puiu, ambasador al Romaniei la Cannes, dar si de marea surpriza a celei care este si va ramane «fermecatoarea» Margareta Paslaru. Si bineinteles, prezenta primarului din Cluj, Emil Boc, care stie sa pastreze acest festival si sa fie la fel de generos".
Gandul - Luni, 6 iunie, 2005 (fragment)
Diana Popescu
Publicul din sala Naţionalului clujean a dansat şi el, aplaudând invitatul-surpriză al TIFF-ului, Margareta Pâslaru. Misiunea sa a fost aceea de a-i înmâna lui Gheorghe Dinică Premiul pentru întreaga activitate.
CLUJEANUL - 06 Iunie 2005 (fragment) Iulia POPOVICI

Dupa încheierea ceremoniei, centrul de atracţie s-a mutat în foaierul Teatrului. Ministrul Mona Muscă s-a intreţinut minute în şir cu Margareta Pîslaru, apoi a semnat în cartea de onoare a festivalului.

Evenimentul Zilei 06 iunie 2005 - Editia de Transilvania
(fragment)
Madalina Prundea

Actrita franceza Annie Girardot a urcat pe scena si, in ritmurile valsului "Champs Elysee", a primit premiul pentru intreaga cariera, acordat la TIFF pentru prima data unui actor strain. "Va iubesc si va multumesc pentru gentiletea cu care m-ati intimpinati", ne-a spus actrita de 74 de ani. Gheorghe Dinica a primit acelasi premiu, pentru actorii romani. "Mi-ati acordat premiul pentru intreaga cariera si aici sint discutii, pentru ca eu vreau sa continui", a spus Dinica, la mai bine de patruzeci de ani de la debut. Invitatul surpriza al serii a fost simbolul anilor ‘70, Margareta Pislaru. "Sint fericita ca am fost invitata sa iau parte la aceasta seara magica, admir munca echipei pentru efortul enorm de a organiza acest festival si merita un rind de aplauze pentru minunea pe care au facut-o", ne-a destainuit actrita din "Veronica".

"Cred foarte tare ca acest festival va ramine la Cluj, unde publicul iubeste cel mai mult cinematograful", a subliniat directorul festivalului, Tudor Giurgiu, dorinta sa de a pastra TIFF-ul in Transilvania. Ministrul culturii, Mona Musca, prezenta la eveniment, i-a multumit lui Giurgiu si echipei sale pentru "tenacitatea, incapatinarea si priceperea" cu care organizeaza singurul festival international de film din Romania. Dupa ce le-a multumit lui Cristi Puiu pentru premiul de la Cannes si Margaretei Pislaru pentru prezenta sa, Musca l-a indemnat pe primarul Emil Boc sa fie un partener generos pentru a pastra festivalul la Cluj.

GANDUL - 24 Septembrie, 2005

Eveniment cinematografic: Moartea domnului Lăzărescu

Umilinta mortii
(fragment)

Magda MIHĂILESCU

Viaţa domnului Lăzărescu, bărbat „mergând pe 63 de ani“, cea pe care o ştim noi, ar putea să încapă într-un mic inventar, ocupat de numai câteva cifre: un apartament cu două camere, trei pisici bătrâne, o nevastă moartă, o fiică plecată în Canada, o soră aflată în altă parte a ţării, doi vecini şi şase spitale pe la care va fi plimbat într-o sâmbătă, din seară până către zorii pe care nu avea să-i mai apuce. Moartea domnului Lăzărescu, cea pe care o vedem („moartea la lucru“), ar putea să încapă în timpul ce se întinde între cele două coperţi muzicale, cântecele Margaretei Pâslaru, Cum e oare şi În apa mării. Ca şi cum cineva ar deschide radioul, ar da peste un şlagăr, şi-ar vedea de treburi, pe ici, pe colo, şi s-ar întoarce când recitalul s-a încheiat. În tot acest răstimp, s-a stins un om.

Formula AS - Nr. 706, 27 Februarie - 6 Martie 2006

MANUELA HARABOR (fragment)
„Prin Veronica, am intrat in lumea mirifica a cinematografiei”

(...) Amintirea cea mai placuta din Veronica? Pentru mine a fost, cu siguranta, Margareta Paslaru. Si cred ca nu numai pentru mine, deoarece la vremea aceea, ea era o mare vedeta, toata lumea o indragea, toti copiii voiau sa fie ca ea. Eu o urmaream cand mergea la cabine si venea imbracata in costumul de zana. Pentru mine ea era Zana Zanelor, un vis, un personaj de basm, care coborase din televizor si vorbea cu noi. Anul trecut, la Festivalul International de Film „Transilvania”, dupa treizeci si patru de ani, am reintalnit-o pe Margareta Paslaru si m-am bucurat nespus cand, intrand sfioasa la ea in cabina, pana sa apuc sa ma prezint, m-a recunoscut si mi-a zis: „Tu esti Manuela? Ai jucat in Veronica... Ai mai crescut putin, dar ti-am recunoscut imediat ochii!”. Intalnirea cu ea mi-a produs o bucurie nemarginita. A fost si este o personalitate artistica de exceptie. (...)
(BOGDANA TIHON)


In Februarie 2007, "Veronica", filmul Elisabetei Bostan a fost prezentat la Paris, de Margareta Paslaru. In imagine, Silvia Balea directoarea cinematografului "Le Latina", Margareta Paslaru si criticul de film Magda Mihailescu

Cronica festivalului de film romanesc desfasurat la Paris:


Februarie 2007 - Daniel Burlac, presedintele ArtRomain si organizatorul festivalului de film, Margareta Paslaru, a carei voce deschide si inchide pelicula "Moartea domnului Lazarescu", Luminita Gheorghiu protagonista rasplatita cu numeroare premii si Silvia Balea in sala "Le Latina" din Paris, prezentand filmul regizorului Cristi Puiu, premiat la Cannes





Niciun comentariu:

toate postarile

Arhivă blog